Trăim vremuri accelerate. Copiii tăi cresc într-o lume în care notificările, aplicațiile distractive și distragerile digitale sunt omniprezente. Acest context afectează capacitatea lor de a rămâne concentrați și, potrivit multor specialiști, atenția devine „noua inteligență”.
Nerea Rivero, învățătoare, a spus la abc.es: „familiile pot (și ar trebui) să antreneze atenția copiilor lor”. Așa începe o misiune importantă: nu doar protejarea copiilor de riscuri, ci dezvoltarea intenționată a unei abilități-cheie, pe care viața modernă pare să o erodeze.
Studiile sugerează că expunerea intensă la ecrane este strâns legată de dificultăți de atenție la copii. O revizuire sistematică realizată de cercetători a analizat 41 de lucrări și a concluzionat că, în cele mai multe cazuri, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor este asociat cu probleme de atenție, notează PubMed.
Raportul OECD „How’s Life for Children in the Digital Age” subliniază același risc: la copiii școlari, nivelurile ridicate de utilizare a tehnologiei digitale par a fi corelate cu dificultăți de control cognitiv.
Însă nu este simplu să spunem că ecranele sunt vinovate în totalitate: mecanismele moleculare și comportamentale rămân complexe, iar legătura nu este mereu clară din punct de vedere cauzal.
Un alt studiu, realizat pe 77 de copii cu vârste între 6 și 10 ani, a investigat subdomeniile atenției (atenție susținută, atenție divizată etc.). Concluzia: utilizarea media digitală influențează diferite „fațete” ale atenției, nu doar una singură.
La copiii preșcolari, riscurile pot fi și mai mari. O cercetare în China, publicată în Italian Journal of Pediatrics, a arătat că cei care petrec peste 60 de minute pe zi la ecrane au un risc mai ridicat de comportamente asociate cu ADHD, comparativ cu cei care petrec mai puțin timp, notează BioMed Central.
De asemenea, un studiu BMC Pediatrics a raportat că la preșcolari, un timp îndelungat petrecut la ecrane a fost asociat cu simptome mai pronunțate de hiperactivitate și deficit de atenție.
Pe de altă parte, nu toți cercetătorii sunt de acord asupra unui efect direct și definitiv. Potrivit unui comentariu de la Parenting for a Digital Future, unele studii nu găsesc o legătură cauzală clară între timp la ecran și simptome de neatenție sau hiperactivitate, ci sugerează că poate fi vorba și despre direcționalitate inversă: copiii care au deja dificultăți de atenție ar putea petrece mai mult timp la ecrane.
SURSA FOTO: freepik.com @rawpixel.com
Atenția nu este doar capacitatea de a te concentra o clipă, ci o abilitate complexă: implică rezistență la distragere, abilitatea de a trece între sarcini și capacitatea de reglementare internă. În contextul școlar, o atenție bună susținută este importantă pentru învățare: copiii trebuie să asculte, să rețină informații, să rezolve probleme. Fără această bază, complexitatea vieții moderne îi poate copleși.
În plus, atenția este legată de reglarea emoțională. Un copil care nu poate să-și gestioneze impulsurile, să rămână calm sau să revină la o sarcină după o distragere va avea un parcurs mai dificil, nu doar la școală, ci și în viața socială și personală.
Cercetările recente avertizează că mediul digital agravează problema. Raportul „Attention Crisis in the Digital Generation” susține că atenția medie umană a scăzut de la aproximativ 12 secunde în anul 2000 la 8,25 secunde în 2025, ca efect al consumului digital și al fragmentării constante a atenției, conform centreforinquiry.ca.
Educația unui copil într-o eră digitală trebuie să includă mai mult decât reguli, trebuie să fie un antrenament conștient al atenției. Ca părinte, poți juca un rol activ și esențial.
În primul rând, este util să conștientizezi împreună cu copilul ce îl atrage la ecrane. Ajută-l să înțeleagă că aplicațiile, jocurile și video-urile sunt adesea concepute pentru a prinde atenția, nu doar pentru a distra și această „capcană” digitală poate afecta modul în care creierul lui se obișnuiește să primească recompense rapide.
În acest proces, practicile de mindfulness se dovedesc foarte eficiente. Un studiu controlat randomizat realizat cu elevi de clasa a șasea a arătat că după opt săptămâni de antrenament de mindfulness, copiii au păstrat capacitatea de atenție susținută și au prezentat modificări benefice în conectivitatea cerebrală între rețeaua „default mode” și cortexul prefrontal, comparativ cu un grup de control.
Nu este un demers ipotetic: cercetări aplicate în școli arată că intervențiile mindfulness reduc comportamentele agresive și cresc autoreglarea la elevii de vârstă primară.
În familie, poți introduce momente zilnice de liniște intenționată: câteva minute când nu folosiți ecrane, ci pur și simplu respirați, ascultați, observați ce gânduri vin. Nu trebuie să fie meditații complexe, simpla pauză de conștientizare poate face diferența.
De asemenea, este util să creezi „zone fără ecran” acasă: la cină, în orele de lectură, înainte de culcare. Aceste intervale permit creierului copilului să se relaxeze, să reechilibreze modul de stimulare și să revină la moduri de atenție mai lente, care nu depind de hiper-stimulare digitală.
Totodată, jocurile analogice, cum ar fi jocurile de societate, construcțiile, povestitul, sunt instrumente puternice. Ele necesită concentrare, răbdare și interacțiune socială, iar pentru un copil reprezintă un exercițiu natural și plăcut de atenție.
Este important ca părintele să fie un model conștient. Dacă tu verifici constant telefonul, dacă nu ai propriile limite, este greu să ceri același lucru copilului. Creează un „audit al ecranului”: observați împreună cât timp petreceți pe dispozitive, când și de ce reveniți la ele. Discuțiile despre impulsuri și motivația de a deschide o aplicație pot transforma obiceiurile pasive în reflecție conștientă.
SURSA FOTO: freepik.com @mayakruchankova
Această criză a atenției nu este un simplu moft modern. Dacă nu o abordăm, riscurile nu sunt doar în lipsa de concentrare astăzi, ci pot afecta învățarea, bunăstarea emoțională și abilitățile de reglare ale copiilor pe termen lung. Copiii care nu învață să își canalizeze atenția pot avea dificultăți în gestionarea frustărilor, în menținerea relațiilor și în rezolvarea sarcinilor complexe.
Pe de altă parte, dacă înveți copilul tău să fie conștient, să se oprească, să respire și să se reconecteze la momentul prezent, nu doar reduce riscurile digitale, ci îi oferi un cadru intern puternic pentru viață.
Atenția bine antrenată devine liantul între reglare emoțională, învățare și autonomie.
În fața valului digital, rolul părinților și profesorilor nu este să demonizeze tehnologia, ci să o însoțească cu înțelepciune. A antrena atenția copiilor înseamnă a le oferi un instrument pe viață.
Prin conștientizare, limite, exerciții de mindfulness și jocuri analogice, poți contribui semnificativ la fortificarea unei capacități importante: atenția.
În felul acesta, nu doar pregătești copilul pentru provocările academice și sociale, ci îi dezvolți un fundament solid pentru o viață echilibrată și centrată.
Trei tipuri de abilități sociale pe care copiii nu le învață în școală, dar contează mult în viață
„Copilul meu nu vrea să-și facă temele”: Cum îl poți motiva fără să-l presezi?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
