Marius Zamfir, psiholog clinician și specialist în microbiomul uman, precum și președinte al Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului, a vorbit la Părinți Prezenți, o emisiune moderată de redactorul-șef ParintisiPitici.ro Loredana Iriciuc, despre ce este, de fapt, autismul virtual.
Marius Zamfir a subliniat că este important să definim termenul „autism virtual”, deoarece există multă confuzie în jurul acestui concept. Expertul a precizat că acest termen nu reprezintă un diagnostic medical și că este important să înțelegem acest lucru, chiar dacă micuții în cauză prezintă simptomele tipice ale autismului.
„Trebuie să definim ce înseamnă autism virtual, pentru că multă lume nu a înțeles cu adevărat ce înseamnă acest termen.
În primul rând, nu este un diagnostic medical! Trebuie să înțelegem că nu este un diagnostic medical, cu toate că acești copii întrunesc tot parternul medical pentru a li se pune diagnosticul de autism.
De pildă, nu putem vorbi la prezent de autismul virtual. Vin părinți la mine și-mi spun, `cred că copilul meu are autism virtual, că l-am lăsat în fața ecranelor`. Trebuie să înțelegem că nu orice copil lăsat în fața ecranelor și are simptomatologie specifică autismului înseamnă că are o formă de autism virtual. Cum nu orice copil care are autism înseamnă că este de la ecran.
Aici sunt multe discuții pe forumurile de părinți `păi, eu nu l-am lăsat la ecrane și totuși are autism`, `eu l-am lăsat la ecrane și are`, `eu i-am făcut vaccinul`, `eu nu i-am făcut vaccinul` și apar fel de fel de discuții în contradictorii, tocmai pentru că n-au înțeles, de fapt, ce-i cu adevărat autismul.
Discutăm noi în emisiunea trecută, în partea de microbiom, ce e cu adevărat autismul și vă spuneam că autismul este o afectare a unui element dintr-o fabrică. În autism este afectată partea de mecanisme sociale. De aceste mecanisme sociale răspunde sistemul dopaminergic, pe care trebuie să-l vedem fix ca pe o fabrică. Și mai este afectată partea de limbaj, comunicare, mecanisme ale gândirii. Și aici vorbim de sistemul neurosinaptic, sistemul care produce legăturile neuronale.
Ori, într-o fabrică, spuneam noi, că poate putem găsi ceva defect sau poate fi ceva defect.
Până la urmă, ce vedem noi ca autism, neavând încă nicio analiză de tip medical prin care să diagnosticăm concret și să confirmăm autismul, noi evaluăm doar niște comportamente exterioare și așa punem diagnosticul.
Ori, aceste comportamente poate copilul astăzi le are, dar poate mâine nu le va mai avea dacă se face ce trebuie. De asta e foarte important să găsim cauza”, a explicat Marius Zamfir.
Marius Zamfir a adus în discuție diferența dintre „autismul clasic” și „autismul virtual”.
„În autismul clasic, ceva, undeva e defect pe tot ce înseamnă această fabrică care trebuie să producă hormonii plăcerii, interacțiunea socială ori legăturile neuronale, pe când în autismul virtual nu-i neapărat ceva defect, pur și simplu muncitorii care trebuiau să muncească în fabrică nu stau la bandă să lucreze, au ieșit afară și stau pe tabletă.
Cum ne dăm noi seama? De asta nu putem vorbi la prezent de autismul virtual! Doar începând procesul de recuperare și văzând ritmul de recuperare.
Eu am pus pe pagina autismvirtual.ro șase criterii, condiții pentru a putea spune a avut autism virtual.
Ultima dintre ele este copilul s-a recuperat la un nivel funcțional încât nu mai are nevoie de terapie și nimeni din exterior aproape nu mai poate să-și dea seama că acel copil are o problemă. Deci, abia atunci ne dăm seama că a fost o formă de autism virtual”, a explicat psihologul clinician.
SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm
Marius Zamfir a subliniat că autismul virtual pur este o raritate. Psihologul clinician a sugerat că, având cunoștințe despre dezvoltarea neuropsihofiziologică a copilului și influența factorilor genetici, această expunere intensă la ecrane ar putea fi una dintre cauzele autismului virtual, chiar dacă acest lucru nu poate fi niciodată dovedit în mod concret. El a folosit analogia întrebării „cine a fost întâi: oul sau găina?” pentru a sublinia complexitatea situației.
„Autismul virtual pur există foarte rar. În cazuistica clinică am avut cazuri în care părintele spunea `am adus bebelușul din maternitate, am luat un suport de tabletă și din momentul acela non-stop, la baie, la masă, copilul a stat cu fața într-un ecran`.
Aici aș putea spune clar, cunoscând modul genetic al neuropsihofiziologii a dezvoltării unui copil, pot spune clar că asta poate fi clar una din cauze, cu toate că niciodată n-o să putem dovedi! E exact ca întrebare aceea: `cine a fost întâi: oul sau găina?`
Noi nu avem în momentul acesta niciun instrument medical prin care să confirmăm diagnosticul de autism. Până la urmă, dacă copilul nu mai are comportament, înseamnă că nu mai are tulburare respectivă, atâta timp cât ea se diagnostichează doar prin observația clinică și înregistrare a unor comportamente”, spune președintele Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului.
Marius Zamfir a subliniat că în cazul autismului virtual, un indicator clar este consumul excesiv de ecrane. El a explicat că protocoalele implică eliminarea factorilor declanșatori, evaluarea inițială și începerea terapiei, iar progresul în terapie este esențial pentru confirmarea diagnosticului.
„În autismul virtual clar avem un consum mare de ecrane. Eliminăm, facem o evaluare inițială, acesta e protocolul, începem terapia și doar ritmul acesta de recuperare ne poate spune.
Studiul meu a concluzionat că la copiii care au un ritm de recuperare între 4 și 5 ori mai rapid și coeficiență de 4-5 ori mai bună decât în autismul clasic înseamnă că a fost această formă. Am găsit triggerul, l-am eliminat și am început terapia.
Poate mai sunt și alte cauze, dar cauza acolo nu e atât de gravă și încet, încet putem să o ameliorăm și putem să aducem copilul la un nivel de funcționalitate destul de bun.
E bine să facem și analize medicale, cum am discutat noi în partea aceasta de microbion, pentru că, de multe ori, fabricile astea amândouă, și cea dopaminergică și cea neurosinaptică, depind într-o cantitate foarte mare de sistemul digestiv și de materia primă care se primește de fapt din sistemul digestiv”, a mai arătat Marius Zamfir.
SURSA FOTO: freepik.com @oleshkoart
Marius Zamfir a detaliat cele șase criterii pentru identificarea autismului virtual. Aceste criterii reprezintă baza pentru evaluarea și confirmarea autismului virtual, fiind necesare pentru a putea determina în mod adecvat prezența acestei forme de autism.
„În primul rând, copilul a avut un consum de ecrane foarte, foarte mare, cel puțin 4-5 ore/zi în perioada 0-2 ani.
Al doilea criteriu este să înceapă un protocol de recuperare de minim 2h/zi 5 zile/săptămână. După aceea, cine coordonează echipa aceasta de terapie trebuie să aibă experiență de minim 10 ani și minim 100 de copii și cu autism virtual și cu autist clasic ca să înțeleagă care ar fi diferența dintre modul de recuperare a unuia și a celuilalt.
După care copilul ajunge la un nivel de recuperare la care poate fi integrat în orice sistem de învățământ, conform vârstei cronologice, fără a avea nevoie de un ajutor de specialitate din exterior.
Deci, astea-s criteriile prin care noi putem spune la sfârșit, doar la sfârșit: da, a fost o formă din aceasta de autism virtual!”, a mai precizat expertul.
URMĂRIȚI EMISIUNEA INTEGRAL:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil