Marius Zamfir, psiholog clinician și specialist în microbiomul uman, precum și președinte al Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului, a vorbit la Părinți Prezenți, o emisiune moderată de redactorul-șef ParintisiPitici.ro Loredana Iriciuc, despre ce este de fapt autismul.
Psihologul clinician Marius Zamfir, președinte și membru fondator al Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului „Sfântul Serafim de Sarov” din anul 2010, membru al Institutului de Psihologie Judiciara din anul 2016 și înscris în Tabloul Experților Psihologi cu specialitatea psihologie clinică și psihologie judiciară din anul 2017, lucrează cu copiii cu diverse întârzieri în dezvoltare încă din anul 2005.
Expertul a subliniat că în practică se urmăresc aproximativ 15 comportamente caracteristice la copiii examinați. Cu toate acestea, potrivit declarațiilor sale, identificarea a doar cinci din aceste comportamente ar putea sugera deja prezența unei tulburări din spectrul autist.
„În general, urmărim cam 15 comportamente la copilul respectiv. Este de ajuns să bifăm cinci din ele și deja putem pune diagnosticul de tulburare de spectru autist.
Ideea este că în acest moment nu există niciun instrument medical prin care putem confirma acest diagnostic. Deci, n-avem niciun tip de analiză de tip RMN, electroencefalograma, analiză genetică care, la sfârșitul ei, să poată concluziona copilul acesta are autist, pentru că așa a reieșit din analiza respectivă.
Vedem că diagnosticul se pune doar pe baza observației clinice și a înregistrării unor comportamente”, a spus Marius Zamfir la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
SURSA FOTO: freepik.com @x.marynka
Marius Zamfir a mai subliniat că, în timpul activității sale, a evaluat un număr semnificativ de copii, depășind cifra de 1.000 în ultimii cinci ani, care au fost diagnosticați cu autism. În interacțiunile cu părinții acestor copii, el a acumulat informații esențiale care contrazic ideea că autismul este prezent de la naștere.
„Ideea este că eu, lucrând de foarte mult în domeniul acesta, n-am putut să accept că, așa cum spun mulți medici, autismul este o boală născută, așa s-a născut copilul.
Pentru că, în primul rând, am avut o cazuistică clinică foarte mare. Doar în ultimii 5 ani am evaluat peste 1.000 de copii nou diagnosticați cu această tulburare. În discuțiile cu părinții noi aflăm multe informații destul de importante.
De cele aproape peste 90% din cazuri, copilul, până într-un anumit moment, a părut că a avut o evoluție bună, o evoluție aproape normală. Dintr-un anumit moment, acolo pot fi mai mulți triggeri, copilul a început să piardă din abilități sau să stagneze, să rămână la același nivel de abilități, să nu mai poată evolua de acolo încolo”, a mai spus psihologul clinician.
SURSA FOTO: freepik.com @skorinko_alena
Marius Zamfir a dezvăluit că un instrument esențial în înțelegerea autismului a fost autopsia psihologică, pe care a învățat-o în cadrul Institutului de Psihologie Judiciară. Acest instrument implică o analiză detaliată și profundă a mecanismelor interne ale autismului pentru a dezvălui esența acestei tulburări.
Din perspectiva afectării, Zamfir a evidențiat două mari arii afectate în autism.
„M-a ajutat foarte mult un instrument pe care l-am învățat în Institutul de Psihologie Judiciară, numit autopsie psihologică. Efectiv să facem o disecare și să intrăm în interiorul acestui autism. Ce este de fapt acest autism?
Din punct de vedere al afectării, sunt două mari arii afectate în autism.
Prima arie și cea mai afectată este aria socială. Copilul nu mai privește oameni, nu-i mai urmărește, nu mai răspunde la nume și n-are interacțiune și bucurie socială în relația cu oamenii.
O altă arie afectată în autism este partea de mecanisme neurologice, dar mai precis mecanismele neurosinaptice în care, de fapt, ar trebui să dezvolte limbajul, comunicarea și mecanismele gândirii.
Ar trebui să le vedem pe acestea două fix ca pe niște fabrici care trebuie să producă ceva. De pildă, aria sistemul dopaminergic, care trebuie să producă hormonii plăcerii în interacțiune socială. În această autopsie psihologică, când analizând în străfunduri, vedem că mecanismele sociale sunt guvernate de sistemul dopaminergic care produce hormonii plăcerii în interacțiunea socială. Interacțiune socială de care depinde foarte mult evoluția noastră, ca oameni, dar mai ales evoluția copilului. Pentru că mare parte din mecanismele învățării se bazează în primul rând pe mecanismele psihosociale.
Gândiți-vă la o zi obișnuită a unui adult și o să vedeți că dacă ne analizăm comportamentele, peste 80-90% din activitățile zilnice în timp ce le facem, nu prea avem niciun chef să le facem. Și în spate avem niște motivații de natură socială. Deci, vedem cât de dependenți suntem de acest mecanism dopaminergic”, a spus expertul.
Președintele Asociației pentru Sănătate Mintală a Copilului a subliniat importanța anumitor mecanisme de învățare în dezvoltarea copilului mic. Potrivit declarațiilor sale, aceste mecanisme sunt esențiale pentru progresul și integrarea optimă a copilului în mediul său.
„Dar, mai ales la copilul mic, ele sunt foarte importante! Copilul mic, pentru a se dezvolta, are nevoie de trei mecanisme ale învățării.
Primul mecanism este capacitatea de imitare socială, să imite oameni.
Al doilea mecanism social este limbajul receptiv, să înțeleagă comunicarea. Chiar dacă nu vorbește, un copilaș de la 1 an, 1 an și jumătate cel târziu, ar trebui să înțeleagă când îl întrebi `unde-i mama?`, să se uite la mama, `unde-i pisica?`, să se uite la pisică.
Și al treilea mecanism al învățării și care e cel mai important, se bazează pe primele două, este jocul simbolic. Acel joc în care copilul manipulează niște obiecte, dar de fapt în spatele manipulării este o poveste, o poveste foarte elevată”, a mai punctat Marius Zamfir.
SURSA FOTO: freepik.com @annakuzmenko
Conform observațiilor sale, cele trei mecanisme ale învățării - imitarea socială, limbajul receptiv și jocul simbolic - sunt strâns legate de trei mecanisme psihosociale de bază.
„Ideea este că toate aceste trei mecanisme ale învățării, de fapt, se bazează pe mecanismele psihosociale care sunt și ele tot în număr de trei.
Primul mecanism psihosocial cel mai important este atenția socială. Pentru ca un copil să poată imita oameni trebuie să se uite la oameni.
Al doilea mecanism social este motivația socială, pentru că nu e de ajuns să se uite la mama, la tata sau la bunica două secunde, trebuie să-i placă, să aibă o motivație, să-i placă ori de mama ori să-i placă ceea ce face mama ca să o urmărească o cantitate mai mare de timp.
Și al treilea mecanism psihosocial este voința socială.
Deci, atenția - mă uita la mama, motivația - urmăresc o cantitate mai mare de timp și voința - acum mă duc și eu și depun un efort să încerc să fac ce face mama.
Pentru că, de cele mai multe ori, în autism NU sunt afectate ariile neuro-sinaptice, ariile care ar trebui să dezvolte limbajul, comunicarea, gândirea, ci sunt afectate ariile sociale. Numai că dacă copilul nu mai urmărește oamenii, el nu mai poate învăța. Pentru că aria socializare, aria limbaj, aria cogniție sunt foarte legate una de cealaltă. Una din ele dacă rămâne în urmă, mi le ține pe toate celelalte trei pe loc.
Și așa cum spuneam, în autism sunt afectate acest sistem dopaminergic, care produce hormonii plăcerii în interacțiunea socială, și acest sistem neuro-sinaptic care produce rețelele neuronale”, a mai declarat Marius Zamfir.
Urmăriți emisiunea integral:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil