Copiii pierd vocabular important în grădinițele cu predare în limbi străine. Avertisment clar de la Oana Moraru: „O mare parte dintre ei vin cu goluri mari din spate”

Declarațiile ei scot la lumină o realitate ignorată de mulți părinți preocupați să ofere celor mici un start „internațional”.

Pentru mulți părinți, alegerea unei grădinițe cu predare în limba engleză sau germană pare o investiție sigură în viitor. În realitate, spune Oana Moraru, acest tip de educație poate lăsa urme adânci în felul în care copilul gândește și se exprimă.

Oana Moraru: „Ne uităm la engleză, dar nu la limba maternă”

„Știu că vrem cu toții să învețe copilul o limbă străină. Și că ne uităm mereu la ce mai știe nou în engleză, germană sau altă limbă de circulație largă”, a scris Oana Moraru pe Facebook.

Expertul atrage atenția că dezvoltarea reală a gândirii nu se întâmplă în limba străină, ci în limba maternă. Acolo se formează conexiunile logice, capacitatea de a face comparații, de a înțelege relații cauză-efect și de a construi idei complexe.

„Dezvoltarea operațiilor și a calităților gândirii se întâmplă în limba maternă, punând noțiuni în legătură, construind hărți mentale și relații logice de tip cauză-efect, asemănări-deosebiri, parte-întreg”, a explicat ea.

Oana Moraru: „Copiii nu pot construi logic dacă nu au cuvinte”

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Oana Moraru spune că în grădinițele cu predare exclusiv într-o limbă străină, copiii folosesc un vocabular limitat. Această limitare afectează felul în care gândesc și se exprimă.

„Grădinițele de limbă germană, franceză sau numai de limbă engleză, ratează, în etapa 2-6 ani, de dragul multiplicării numărului de cuvinte, exercițiile care stau la baza dezvoltării gândirii”, spune experta.

Pentru că vocabularul străin este redus la vârsta preșcolară, educatorii nu pot construi exerciții complexe de vorbire sau logică. Copiii nu pot povesti, nu pot analiza, nu pot face presupoziții sau deducții.

„Nu ai pe ce te baza la nivelul vocabularului, ca să-i faci să povestească, să descrie, să compare, să analizeze, să facă presupoziții, să deducă, să planifice, să reorganizeze, să clasifice etc.”, a adăugat Oana Moraru.

„Vin cu goluri mari din spate”

Experta vorbește din experiență directă. La atelierele de evaluare, ea a întâlnit mulți copii care au venit din grădinițe cu predare într-o limbă străină și care au avut dificultăți majore la intrarea în sistemul românesc.

„Am avut astfel de copii la atelierele de evaluare sau transferați în sistemul românesc la clasa pregătitoare și o mare parte dintre ei vin cu goluri mari din spate”, a explicat ea.

Aceste goluri nu țin doar de vocabular, ci și de capacitatea copilului de a structura gândirea în mod complex. Fără o bază solidă în limba maternă, tranziția devine greoaie.

8-12 cuvinte noi pe săptămână, pentru un copil de 4-5 ani

Oana Moraru atrage atenția că dezvoltarea intelectuală la vârste fragede depinde direct de bogăția limbajului.

„Chiar la grădinițele în limba română nu știu câți dintre noi suntem conștienți de faptul că, până la finalul unei săptămâni, trebuie să fi introdus activ, în vocabularul unui copil de 4-5 ani, un număr de câte 8-12 cuvinte și expresii noi. Așa crește intelectul, direct proporțional cu diversificarea verbală și expresivă a comunicării”, a explicat experta.

Un vocabular bogat în limba maternă permite copilului să gândească structurat și să facă legături între noțiuni. Asta susține în mod direct inteligența verbală și logică.

30 de cuvinte noi în trei săptămâni. Puterea poveștilor

SURSA FOTO: freepik.com @The Yuri Arcurs Collection

O metodă eficientă este cititul zilnic. Oana Moraru subliniază că, prin lectură repetată, vocabularul se îmbogățește în mod natural.

„Dacă le citim 3 povești timp de 3 săptămâni la rând, un număr de cel puțin 30 de cuvinte noi trebuie să fi intrat în limba română. Ne uităm noi la engleză, dar, oare, suntem la fel de atenți cu limba maternă? Că de acolo vine creșterea intelectuală, de la numărul de noțiuni noi și de la capacitatea de a le pune în relație”, subliniază experta.

Ce poți face ca părinte

Poți susține dezvoltarea copilului prin gesturi simple. Vorbește zilnic cu el, folosește cuvinte noi și explică-le. Pune întrebări deschise care îl provoacă să gândească. Citește-i povești scurte și repetă-le pentru a fixa vocabularul.

E important să alegi cu grijă grădinița. Dacă este una cu predare într-o limbă străină, asigură-te că are și programe solide de dezvoltare în limba maternă. Acolo se formează temelia gândirii logice, a limbajului și a capacității de învățare pe termen lung.

VEZI ȘI:

Cât succes școlar poate avea copilul tău? Oana Moraru: „Trebuie să estimezi potențialul lui după acești patru mari indicatori”

„E ceva în noi, părinții, care ne-a păcălit pe toți!” Oana Moraru explică de ce ai un copil care „nu înțelege”: „Ai așteptarea ca vocea de interior să-i șoptească: «Uite, vezi? Mama ta are dreptate»”

Ghiozdane pierdute, stilouri rătăcite și caiete uitate la școală. Oana Moraru: „Deprinderea de a ține minte obiectele personale se formează în ani. Unii copii sunt predispuși la a pierde”

„România a pierdut «clasa de mijloc» a educației! Avertismentul Oanei Moraru: „Elevul mediu e pe cale de dispariție!”

Temele copilului făcute împreună: ajută sau strică relația? Oana Moraru: „Părinții nu reușesc să se detașeze de rolul de profesor nemulțumit. Voi ați vrea să lucrați sub presiune?”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.