”Fiul meu mă respinge, mă simt tristă ca mamă și nu știu ce să fac”. Reacția obișnuită la respingere de către copil este angoasa și un sentiment de neputință. Până la 8 - 12 luni de viață, copiii au de obicei un atașament puternic față de mama lor. Ea reprezintă pentru el figura de referință care îi oferă securitate.
După pragul unui an de viață, ceva începe încet să se schimbe: copilul se emancipează de mamă datorită unor serii de factori care merg de la dezvoltarea caracterului, până la condiții socio-ambientale, sau de la gestionarea furiei și a sentimentelor de autonomie.
O mamă care se simte respinsă nu este neapărat o mamă care este respinsă în mod obiectiv și cu adevărat de copilul ei, ci, mai degrabă, copilul poate pur și simplu să nu fie înclinat temperamental să se îmbrățișeze.
Dacă copilul tău arată că nu-i plac în mod deosebit sărutările și îmbrățișările, dar totuși te caută, îi place prezența ta, te cheamă să-ți arate ce face și cum o face, este calm față de tine, interesat de dialog și senin, este o respingere din partea lui doar a persoanei tale în căutare de autonomie.
Concluzia „Copilul meu mă respinge” poate fi greșită!
Un copil care nu este drăgăstos (sau mai puțin drăgăstos decât mama lui) ar trebui respectat pentru cine este și afecțiunea lui nu trebuie forțată. Fiecare are dreptul să-și exprime afecțiunea în modul care se potrivește cel mai bine caracterului său. Copiii, în special, se vor putea simți liberi și în siguranță numai dacă li se garantează posibilitatea de a se exprima pe deplin, fără limite sau constrângeri.
Amintește-ți că prima ta sarcină ca educatoare este să respecti personalitatea copilului tău.Dacă nu este obișnuit cu îmbrățișările, nu-l forța sărutărilor și îmbrățișărilor care nu-i plac și pe care nu și le dorește.
Dați sens afecțiunii fizice și rezervați aceste manifestări pentru momentele în care copilul simte nevoia de ele și de aceea le apreciază, de exemplu la culcare, când este trist, când are nevoie de confort sau nu se simte bine.
Dacă refuzul este însoțit de o atitudine agresivă a copilului, este necesar să se investigheze cauzele. O mustrare poate sta la baza respingerii copilului, iar copilul iși poate respinge sistematic mama de fiecare dată când este certat.
În acest caz distanța ar putea fi un sistem de autoapărare pentru copil dar și o oportunitate de reflecție și o modalitate de metabolizare a greșelii pe care acesta a făcut-o.
Este treaba ta să-l faci pe cel mic să simtă prezența ta iubitoare: „Știu că ești supărat, e normal. Dacă am o ceartă cu cineva, uneori vreau și să fiu singură o perioadă. Dar să știi că te iubesc!”.
Frazele potrivite trebuie alese în funcție de vârstă, o afirmație ca cea dată de exemplu este valabilă de la 36 de luni în sus, în timp ce chiar și doar o mică inimă de hârtie lăsată să strecoare sub o ușă poate transmite mesajul prezenței pentru un copil mai mic de 3 ani.
Dacă certați copilul, faceți acest lucru pe scurt, identificând greșeala și orice pedeapsă, explicând de ce și eventual să nu reveniți la aceeași temă de mai multe ori pe parcursul zilei.
Acest lucru este valabil mai ales dacă copilul manifestă această tendință de a se izola. Important este să nu-i amintești MEREU greșeala sau pedeapsa.
Refuzul părintelui, atitudinea de opoziție sau mai rău, violența și furia, nu poate fi un modus agendi al copilului care vizează atragerea atenției adultului și/sau obținerea unui avantaj.
Soluția pentru refuzul capricios este dialogul răbdător și exemplul bun.
Lăudați-vă copilul când se comportă bine, arătați-i avantajele calmului și dialogului, oferindu-i astfel un exemplu bun și pozitiv.
Această atitudine de comparație și feedback pozitiv îl poate determina treptat să abandoneze acele comportamente de la care nu primește același feedback.
Când iritabilitatea copilului este bruscă și de neconsolat, mai ales atunci când este asociată cu manifestări fizice anormale, este important să se evalueze dacă există o stare de disconfort fiziologic. În caz de suspiciune de disconfort, cel mai bine este să cereți sfatul medicului pediatru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil