Date îngrijorătoare dintr-un studiu pe 754 de copii cu vârste între 4 și 6 ani din grădinițe: „Au dificultăți de coordonare pe care părinții nu le observă”

În multe grupe de grădiniță, există copii care se împiedică des, folosesc greu foarfecele, întâmpină probleme când își încheie nasturii sau prind mingea. Aceste gesturi par obișnuite la această vârstă, dar uneori ascund dificultăți motorii care trec neobservate de părinți și profesori.

Un studiu publicat în JAMA Network Open arată că un număr mare de copii preșcolari au probleme de coordonare motorie fără ca adulții din jur să le remarce. Cercetătorii de la Universitatea de Științe Aplicate din Tirol propun introducerea unui screening sistematic în copilăria timpurie pentru a depista aceste cazuri din timp.

Rezultatele evidențiază o problemă serioasă. Mulți părinți nu recunosc semnele, iar intervenția întârzie. Acest lucru poate afecta stima de sine a copilului, învățarea și participarea activă la activitățile din clasă.

Cu instrumente potrivite și formare adecvată, grădinițele pot deveni locuri importante pentru observarea și sprijinirea copiilor cu dificultăți de coordonare.

5% dintre copiii preșcolari au nevoie de terapie motorie, iar părinții nu știu acest lucru

SURSA FOTO: freepik.com @EyeEm

Echipa condusă de Barbara Scheiber a evaluat 754 de copii cu vârste între 4 și 6 ani din 25 de grădinițe din Tirol. Cercetătorii au folosit testul standardizat MobiScreen 4-6, care măsoară abilitățile motorii fine și grosiere. Acesta evaluează dexteritatea manuală, echilibrul și coordonarea mână-ochi.

Copiii cu rezultate sub nivelul corespunzător vârstei au fost supuși unei a doua evaluări folosind Bateria de Evaluare a Mișcării pentru Copii-2. Acest test este un instrument de referință internațional pentru depistarea tulburarea de coordonare a dezvoltării (DCD).

Rezultatele au fost clare:

4,4% dintre copii au avut nevoie de terapie motorie.

2,1% au prezentat o dezvoltare motorie critică.

Niciun părinte al acestor copii nu a semnalat îngrijorări legate de mișcare sau coordonare în chestionarele completate anterior.

Mulți copii cu deficite motorii nu sunt depistați

Autorii studiului arată că mulți copii cu deficite motorii nu sunt depistați prin screening-urile preventive actuale. Sistemul propus, format din două etape simple aplicabile în sala de clasă, poate deveni un instrument eficient de intervenție timpurie.

Educatorii observă adesea semne timpurii: dificultăți de echilibru, prinderea greșită a creionului, probleme în asamblarea pieselor sau în participarea la jocurile fizice. Fără protocoale clare, multe dintre aceste semne trec însă neobservate.

Screening-urile simple în grădiniță pot ajuta la trimiterea copiilor către specialiști în psihomotricitate sau kinetoterapie pediatrică. Depistarea timpurie previne problemele mai complexe și sprijină autonomia și încrederea copilului în mediul educațional.

Dezvoltarea motorie este strâns legată de dezvoltarea cognitivă și emoțională. Cercetările arată că activitățile precum mișcarea, săritul, desenul sau manipularea obiectelor contribuie direct la dezvoltarea neurologică.

SURSA FOTO: freepik.com @oksix

Observarea motorie ar putea deveni parte din evaluările zilnice din grădinițe

Clasele care oferă spații pentru dezvoltarea psihomotorie, joc liber și rutine de mișcare susțin progresul copiilor. Detectarea timpurie îmbunătățește accesul la intervenție și rezultatele pe termen lung pentru copiii cu DCD.

Observarea motorie ar putea deveni parte din evaluările zilnice din grădinițe, la fel ca progresul în limbaj sau socializare. Nu este nevoie de teste formale, ci de instrumente simple de sprijin.

Părinții pot observa semne importante: modul în care copilul ține creionul, dacă evită jocurile care implică alergare sau cățărare, dacă are dificultăți în a-și încheia geaca. Aceste semne nu trebuie să alarmeze, dar merită urmărite în timp.

Coordonarea motorie influențează încrederea, participarea și procesul de învățare. Educația timpurie poate fi primul loc unde aceste semne sunt observate, înțelese și sprijinite corect.

VEZI ȘI:

Cercetări Harvard și Yale: Cum o singură calitate le crește copiilor șansele de succes școlar

Ce învață elevii suedezi despre concentrare și ce nu spunem la noi? Un model educațional care ar ajuta și copiii din România

„Nu pot progresa!” Cele 3 abilități care lipsesc frecvent la elevii mici. Învățătoare: „Fără ele, chiar și lecțiile simple devin o luptă”

Harvard: „Cei mai rapizi elevi în învățare au 3 obiceiuri pe care părinții le pot cultiva acasă, încă din clasa pregătitoare”

Ce obiceiuri greșite din clasele mici îi împiedică pe copii să învețe eficient în clasele mari? Experți: „Multe probleme care apar în gimnaziu își au rădăcina în obiceiuri formate în primii ani”

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.