Părinții din anii `60 refuzau să facă 11 lucruri care astăzi au devenit complet normale pentru părinții moderni
05 Martie 2026
Pentru prima dată de când cercetătorii măsoară performanțele cognitive între generații, există semne că lucrurile se schimbă în sens invers. Copiii nu mai depășesc nivelul părinților.
Conf. univ. Dragoș Cîrneci, doctor în psihologie și specialist în neuroștiințe, spune, în cadrul podcastului Cel Mai Bun by Mariana Zberianu, că această tendință ar trebui să îngrijoreze serios societatea.
„Generația Z, actuală, este prima generație, de când apare măsurătoarea în psihologie, care, din punctul de vedere a dimensiunilor cognitive, este sub părinții lor. E prima. Tot timpul, copiii au depășit părinții, de când se fac măsurători. Asta e prima generație care e sub părinți”, susține expertul.
O schimbare care contrazice istoria ultimelor generații
De zeci de ani, cercetătorii observă un fenomen cunoscut în știință. Fiecare generație tinde să obțină scoruri mai mari la testele cognitive decât generația anterioară. Educația mai bună, accesul la informație și dezvoltarea tehnologică au contribuit la această evoluție.
Tendința pare să se fi oprit.
Specialiștii observă că dezvoltarea cognitivă nu mai urcă în același ritm. În unele cazuri apar chiar semne de regres.
Această schimbare nu are o explicație simplă. Mulți factori pot influența evoluția unei generații. Stilul de viață, mediul digital, alimentația, modul de educație sau presiunea socială.
Dragoș Cîrneci atrage atenția că direcția actuală ar trebui analizată serios.
„Vi se pare că e ok? Că o fi parentingul, că o fi social media, că o fi, naiba știe, alimentația. Dar este clar că direcția nu este una bună”.
Parenting bazat pe convingeri, nu pe știință
Un alt fenomen care îngrijorează specialiștii este modul în care părinții se informează despre educația copiilor.
Internetul oferă mii de articole, sfaturi și metode de parenting. Problema este că nu toate aceste informații sunt bazate pe cercetări solide.
Mulți părinți aleg strategii educaționale după criterii emoționale sau după recomandări virale.
Conf. univ. Dragoș Cîrneci explică acest mecanism: „Noi tindem cumva să îi învățăm pe copii sau să încercăm să implementăm în ei programe cam în același stil în care ne alegem hainele sau mâncarea, pe bază de convingeri personale, nu pe bază de studii”.
În lipsa unor criterii clare, multe familii adoptă metode populare pe rețelele sociale sau în comunități online. Unele funcționează. Altele pot avea efecte limitate sau chiar negative. Educația copiilor devine astfel influențată de tendințe, nu de rezultate științifice.
Cum ajung informațiile greșite la părinți
Un alt risc apare în modul în care circulă informația. Conținutul simplu și spectaculos se răspândește rapid. Studiile complexe, bazate pe cercetare, circulă mai greu.
Acest dezechilibru creează un mediu în care informațiile incomplete sau distorsionate devin foarte populare.
„Modul în care ne documentăm e foarte facil pe știri false și foarte dificil pe știri adevărate la prima mână. Cel mai frecvent ajung la noi porcării, la mâna a 14-a citate de nu știu care site-uri de știri. Ne vin niște livrabile care sunt ușor de înghițit și care mare parte sunt informații greșite, depășite”, mai spune conf. univ. Dragoș Cîrneci.
