Noua programă școlară propusă de Ministerul Educației este criticată de multe nume din educație.
Prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș a fost invitată la emisiunea de la DC EDU, moderată de Sorin Ivan, unde a vorbit și despre situația în alte sisteme de învățământ.
De exemplu, în Canada, un curriculum avea 180 de pagini, adică destul de consistent, însă era foarte detaliat, potrivit profesoarei. Fiecare competență era detaliată, ilustrată cu foarte multe tipuri de activități, curriculum era gândit ca un suport pentru profesor. La noi, spune aceasta, lucrurile sunt foarte slab detaliate. Reproșul acesteia este legat de coordonarea instituțională.
„Aveam în mână un curriculum pentru Canada, pentru gimnaziu. Aveam 180 de pagini. Pentru că el era gândit cu adevărat ca un suport pentru profesor. Fiecare competență era detaliată, ilustrată cu foarte multe tipuri de activități.
Lucrurile aici par foarte sumare, prin presiunea pe care au resimțit-o, probabil, cei din grupul de lucru, dar ceva se întâmplă în felul în care noi ne coordonăm instituțional și aici este reproșul meu.
Este o programă care, deși nu stabilește deloc conținuturi, descrie foarte pe larg ce vrem să obținem de la elevi, dar în schimb oferă nu știu câte anexe profesorilor cu antologii de texte, cu diverse materiale și acolo competențele de limba și literatura aveau și a cincea componentă și anume înțelegerea mesajelor din media, inclusiv a filmelor, a unor produse culturale care se bazează pe imagini”, a spus Prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș.
Prof. univ. dr. Oana Chelaru-Murăruș este de părere că programa slăbește legătura dintre formularea competențelor enunțate și conținuturi, dar și cea dintre studiul literaturii și studiul limbii.
„În vreme ce programa de gimnaziu viza patru competențe lingvistice, cum înțeleg și cum produc textul scris, cum înțeleg și produc discursul oral, la care se adaugă o competență interculturală și elemente de metacogniție, să reflectez asupra a ceea ce am învățat, să știu să învăț ș.a
Aici, nu spun... Sunt formulate și aici niște competențe... Problema mi se pare că joncțiunea, corelarea între formularea, de altfel validă a unor competențe și în această programă, și conținuturi, aici mi se pare că conținuturile gândite sub principiul cronologic nu susțin neapărat ceea ce se afirmă, că și acolo se afirmă că elevul trebuie să fie comunicativ.
Adică, mi se pare că programa de gimnaziu are ca un principiu ordonator o viziune didactică pe care o întâlnim, de altfel, foarte răspândită în multe părți ale lumii, pe când aici avem un principiu care ordonează conținuturile mai ales, nu atât logica didactică.
Mi se pare că această mutare slăbește, pe de o parte, legătura dintre formularea competențelor enunțate și conținuturi, adică nu mi-e foarte clar cum le susțin prin acea istorie a literaturii văzută strict cronologic, slăbește, pe de altă parte, legătura dintre studiul literaturii și studiul limbii. Mi se pare că nu e foarte evident în programă cum se face această joncțiune între studiul limbii și studiul literaturii.
Mie mi se pare că, copiii care au căpătat foarte multe cunoștințe de structura limbii în V-VIII, aceste cunoștințe ar fi trebuit actualizate și puse în slujba înțelegerii de text. Nu am văzut în programă actualizarea cunoștințelor despre structura limbii și folosirea lor în interpretarea de text”, a mai spus invitata lui Sorin Ivan.
EMISIUNEA INTEGRALĂ POATE FI URMĂRITĂ MAI JOS:
CITEȘTE ȘI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
