La Casa Academiei a avut loc miercuri dezbaterea „Perspectivele transformării educației în România și în Regiunea UE a Dunării”. Scopul principal a fost identificarea unor soluții care să permită adaptarea sistemului educațional la cerințele aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Au participat experți în educație, inovare socială, reprezentanți ai organizațiilor profesionale, ai mediului academic, ai elevilor și studenților, dar și jurnaliști. Discuțiile s-au concentrat pe direcții concrete pentru o educație responsabilă și etică în raport cu inteligența artificială și pe modalități de transformare instituțională, prin platforma europeană „Uniunea Competențelor”.
Reprezentanții societății civile și ai mediului universitar au analizat progresele înregistrate după conferința de la Universitatea din București din 2022. Aceștia au propus noi măsuri care să permită flexibilizarea ofertei educaționale.
Accentul a fost pus atât pe cerințele OCDE, cât și pe necesitatea reconversiei profesionale și a dezvoltării competențelor în contextul schimbărilor administrative și sociale.
Profesorul asociat Sever Avram, coordonatorul general al Catedrei Internaționale Onorifice „Jean Bart” și moderatorul dezbaterii, a atras atenția asupra rezultatelor slabe ale României în educație.
„Unul din patru tineri nici nu lucrează, nici nu studiază nicăieri, abia dacă dacă se mai regăsesc în nişte evidenţe. Nivelul României la Testele PISA este ultimul din Europa şi gradul de clasificare al nostru, în general, este foarte scăzut şi la toţi ceilalţi parametri.
Dacă luăm Lifelong Learning, adică conceptul de învăţare pe toată durata vieţii, suntem pe ultimul loc pentru că doar 6,6% dintre persoanele care sunt în afara vârstelor de studiu propriu-zise adulte să spunem, sau în educaţie alternativă, avem cel mai mic procent din Europa şi la acest capitol. Nu e nicio aluzie la nimeni, dar aici cred că universităţile ar trebui să fie aduse la ordin de către Ministerul Educaţiei şi departamentele acestea de educaţie continuă pe toată durata vieţii să fie activate, stimulate să continue să existe, măcar în stilul în care sunt la Cluj - Universitatea Seniorilor, sau la Iaşi.
Deci, există precedente care ar putea să transfere bune practici, (...) dar e doar un nucleu foarte fragil”, a spus profesorul Avram, potrivit Agerpres.
El a menționat că România mai are de îndeplinit 10 dintre cele 25 de jaloane asumate la OECD, unele legate de teme sensibile precum lupta împotriva mitei.
„Am semnat acel acord internaţional OECD acum doi ani, dar, dacă vedeţi ştirile în fiecare zi, persoanele care dau sau iau mită sunt de ordinul zecilor în momentul acesta, mai ales în rândul primarilor. Şi în ceea ce priveşte fondurile europene în România, două treimi din bani au fost daţi către primării, dar de majoritatea acelor bani s-a ales praful. Nu au fost nici absorbiţi şi, în cazuri şi mai grave, au fost deturnaţi şi folosiţi în scopuri aberante. Fără o coordonare din partea Guvernului, primăriile au făcut ceea ce s-au priceput să facă, la nivelul multor primari care au opt clase doar ca studii în România. Ca să fim sinceri. E un nivel foarte scăzut de instrucţie, nu numai de educaţie”, a subliniat Avram.
Declarația finală a participanților subliniază necesitatea continuării reformei curriculare pentru liceu, astfel încât programele să devină mai flexibile și mai conectate la realitatea pieței muncii.
Totodată, documentul cere consolidarea angajamentului guvernamental prin noi pachete legislative și planuri strategice, digitalizarea școlii, modernizarea infrastructurii și, în special, o schimbare profundă în formarea profesorilor.
Diagnostic tranșant al ministrului Daniel David: „Prea multe umbre în peisajul educațional”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.