Generația Z, tinerii născuți în era digitală, trăiește între hiperconectivitate și o tot mai accentuată criză de sens. Potrivit specialiștilor, identitatea acestor tineri se formează în funcție de feedback-ul primit pe rețelele sociale, unde imaginea de sine devine tot mai fluidă, oscilând între real și virtual.
În lipsa conexiunii tehnologice, mulți ar putea resimți alienarea digitală, un fenomen marcat de anxietate de performanță, fragilitate emoțională și scăderea toleranței la frustrare. Tot mai mulți experți avertizează că, în ciuda conectivității permanente, generația Z se confruntă cu un nivel crescut de însingurare și individualism.
Prof. univ. dr. Mihaela Rus a fost invitata lui Sorin Ivan la Dc Edu și a abordat această temă.
„Dacă ar fi să discutăm despre cei din generația Z, i-am defini cumva între hiperconectivitate și criza de sens, în sensul că ei au crescut într-un univers digitalizat, dominat de rețele sociale, smartphone-uri, gadgeturi și acces constant la informație.
Identitatea lor este cumva grevată de un individualism reflexiv, în care, practic, sinele lor se construiește în funcție de feedback-ul din social media, acel feedback online pe care îl primesc în momentul în care sunt activi în aceste zone de social media.
Dar, atenție: identitatea lor devine destul de fluidă, negociată cumva între termenii virtuali și cei reali, pentru că acolo oscilează identitatea lor. Dacă i-am smulge din acest networking tehnologic, probabil că ar fi dezorientați.
Ar suferi de ceea ce numim noi alienare digitală, pentru că, vedeți, comparația socială apare în acel mediu virtual, competiția cu ceilalți, dar, în același timp, identificăm, ca probleme psihologice, anxietatea de performanță și, pe de altă parte, fragilitatea datorită expunerii prelungite la aceste medii virtuale, precum și scăderea toleranței la frustrare.
Sunt probleme psihologice pe care această generație le poate dezvolta, inclusiv creșterea prevalenței însingurării și, așa cum spuneam, a individualismului reflexiv”, a declarat Prof. univ. dr. Mihaela Rus, la DC Edu.
„Vorbim de tineri, de generații, de noile generații. Generația X este o generație ceva mai veche, în care poate că unii dintre noi ne încadrăm — cei născuți între 1965 și 1980. Generația Y cuprinde anii 1981–1996, iar generația Z este, să spunem, generația studenților noștri, cei născuți între 1997 și 2012. Apoi vine generația Alpha, cei născuți între 2012 și 2020, elevii de acum, elevii din ciclul gimnazial și liceal.
Urmează generația Beta, cei care se nasc acum, din 2025 și probabil până prin 2039.
Deci, avem o succesiune a generațiilor, un „concurs” al acestor generații, pentru că ele coexistă. Sunt foarte multe de spus, dar, privitor la identitatea acestor generații, v-aș propune să ne referim la cele mai recente: generația Z și generația Alpha, care sunt generații născute în plină tehnologie, în această explozie a tehnologiei”, a fost comentariul făcut de moderatorul emisiunii Sorin Ivan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
