În era tehnologiei, o nouă problemă preocupă părinții și specialiștii în sănătate mentală: sindromul FOMO, o prescurtare pentru „Fear of Missing Out” (teamă de a rata ceva). Acest sindrom, legat strâns de utilizarea excesivă a rețelelor sociale, are un impact semnificativ asupra adolescenților, generând anxietate și dependență, și amenințând performanța școlară și calitatea socializării lor.
Psihologii atrag atenția asupra faptului că FOMO nu este încă recunoscut ca o tulburare clinică oficială, însă reprezintă o preocupare majoră. Acest sindrom se manifestă prin sentimentul nejustificat al unei persoane că îi lipsește ceva.
„Adolescenții sunt în prezent conectați la lumea virtuală tot timpul, iar asta îi face să cunoască toate activitățile desfășurate de prietenii lor și influencerii pe care îi urmăresc pe rețelele de socializare”, spune psihologul specializat în copilărie şi adolescenţă Mariana Capurro. Acest lucru generează un fel de cerc vicios pe care trebuie să-l hrănească continuu. Din acest motiv, „ei simt nevoia neîncetată de a fi conectați în permanență pentru a nu rata nimic din ceea ce se întâmplă pe internet”. Și aici poate începe să devină o problemă reală, când nevoia de conectare începe să provoace dependență: „își verifică mobilul pentru a ține pasul cu toate like-urile din diferitele aplicații și evenimentele care au loc în jurul rețelelor de socializare, actualizează feedul non-stop în cazul în care există ceva nou care le lipsește și doar gândindu-se că nu vor putea răspunde imediat la vreo notificare, le provoacă simptome de anxietate”.
„Uneori se generează o presiune socială mare asupra adolescenților, deoarece văd că alții participă la activități sau evenimente sociale, din care ei nu fac parte. Adolescenții, în dorința lor de a nu se simți excluși sau inferiori, pot simți o presiune subconștientă de a se alătura și ei. Ei se angajează în aceste acțiuni nu neapărat pentru că le pasă sau pentru că au cu adevărat un interes autentic, ci pentru a se alinia la ceilalți, a se conforma unei aparențe care să le ridice stima de sine. Fenomenul FOMO poate crește și mai mult, întrucât multe dintre evenimentele la care participă alții și pe care le împărtășesc pe rețelele de socializare sunt în alte orașe, ceea ce poate genera angoasă și mai mare celor care simt acea teamă nejustificată de a rata ceva pentru că, într-adevăr, este cel mai probabil să rateze anumite evenimente.
În mod logic, acest lucru are un impact foarte negativ asupra sănătății mintale a celor care consumă în mod constant acest conținut, deoarece îi face să-și compare viața cu viețile pe care alții decid să le expună pe rețelele de socializare, care nu sunt întotdeauna reale și sunt foarte aproape de perfecțiune”, mai spune psihologul.
SURSA FOTO: freepik.com @irrmago
Conștientizarea impactului sindromului FOMO în rândul adolescenților este esențială pentru a identifica momentul în care această preocupare devine o problemă reală. Specialiștii, precum Mariana Capurro, atrag atenția asupra indicatorilor care pot dezvălui că această stare de anxietate și dependență digitală a devenit debilitantă.
„Este important să recunoaștem că această problemă poate declanșa dificultăți emoționale semnificative, având un impact direct asupra încrederii de sine, generând sentimente de frustrare, anxietate și tristețe”, explică Capurro, potrivit hola.com. Observând schimbări în comportamentul adolescentului, putem detecta semne ale acestei probleme. Dacă utilizarea excesivă a telefonului mobil devine evidentă și mai frecventă, dacă devine din ce în ce mai greu pentru ei să își îndepărteze privirea de la ecran și această tendință începe să afecteze interacțiunile cu familia sau cu ceilalți, acestea pot fi primele semne că sindromul FOMO se dezvoltă într-o direcție preocupantă.
Alte semnale de alarmă se manifestă prin o scădere a stimei de sine și a încrederii în propria persoană, uneori însoțită de o bruscă cădere a performanței școlare. În plus, sănătatea fizică poate fi afectată, manifestându-se prin dificultăți de somn, oboseală extremă și dureri de cap severe. Este important să acordăm o atenție deosebită acestor simptome, care pot varia în intensitate și frecvență, dar pot aduce cu sine un impact major asupra bunăstării generale.
În fața provocării de a ajuta adolescenții să gestioneze sindromul FOMO, abordarea poate părea complexă. Cu toate acestea, există strategii practice și eficiente care pot fi adoptate pentru a sprijini sănătatea mentală a tinerilor în această eră digitală, potrivit psihologului.
SURSA FOTO: freepik.com
Învățarea stabilirii limitelor clare în ceea ce privește timpul petrecut pe dispozitivele mobile și conținutul consumat online este un prim pas esențial. Cu toate că poate fi o provocare pentru multe familii, este important să ne angajăm în negocieri cu adolescenții, adaptându-ne la nevoile lor, dar și la ceea ce considerăm adecvat și sănătos.
Încurajarea momentelor de calitate petrecute împreună ca familie poate aduce multiple beneficii. În plus față de întărirea legăturii familiale, aceste experiențe reale pot contribui la o mai bună înțelegere a valorii și importanței momentelor autentice din viață.
Încurajarea gândirii critice în rândul adolescenților este esențială pentru a-i ajuta să abordeze conținutul online cu discernământ. Este important să le arătăm că nu tot ceea ce văd pe rețelele sociale este real, iar aceasta îi poate ajuta să privească mai critic imaginile idilice și perfecționate prezentate de alții.
Un alt pas important este să lucrăm împreună cu adolescenții pentru a dezvolta o abordare sănătoasă a utilizării rețelelor sociale. Eliminarea notificărilor poate ajuta la reducerea presiunii constante de a răspunde imediat și poate încuraja o interacțiune mai conștientă cu dispozitivele.
Un instrument puternic în acest demers este propriul nostru comportament. Demonstrând că putem amâna răspunsurile imediate la notificări și că putem fi prezenți în momentele reale și importante din viață, le oferim adolescenților un model sănătos de gestionare a timpului online și offline.
În final, sprijinul și îndrumarea oferite adolescenților în gestionarea sindromului FOMO pot avea un impact semnificativ asupra stimei de sine și a sănătății lor mentale. Prin aceste strategii, putem contribui la dezvoltarea unei abordări echilibrate față de tehnologie și la consolidarea legăturii familiale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil