Cele 8 lucruri din copilărie de care le este cel mai dor celor crescuți în anii '70 și '80
08 Noiembrie 2026
Copilul tău termină temele în câteva secunde, dar știe cu adevărat ce scrie în caiet? Un amplu studiu european arată că 79% dintre adolescenți folosesc deja inteligența artificială la teme, însă aproape jumătate dintre ei copiază rezolvările pe nevăzute.
Un semnal de alarmă vine dintr-un studiu european de amploare realizat de organizația ThinkYoung pe un eșantion de 5.000 de adolescenți cu vârste între 13 și 19 ani. Cifrele dau fiori oricărui părinte preocupat de viitorul copilului său: aproape 8 din 10 elevi din Europa folosesc deja aceste aplicații pentru școală, însă cei mai mulți navighează în derivă, fără niciun fel de busolă critică.
Fenomenul a explodat în liniște în dormitoarele copiilor noștri. În Europa, 79% dintre elevii chestionați recunosc că apelează la inteligența artificială pentru teme. Copiii folosesc tehnologia ca pe o scurtătură comodă: 48% recunosc că o accesează pentru a scăpa de blocaje sau pentru rezolvarea unor probleme dificile, iar 35% o folosesc pentru recapitulare și pregătirea examenelor.
Problema cea mai dureroasă este abandonul total în fața algoritmilor. Copiii sunt lăsați complet singuri în fața acestui val tehnologic. Andrea Gerosa, fondator și CEO al ThinkYoung, a subliniat la Parents acest gol imens de educație: „Există o diferență reală între adolescenții care folosesc mult inteligența artificială și cei care au fost îndrumați să învețe cum să o folosească”.
Profesorii privesc adesea neputincioși sau ignoră realitatea din bănci. Doar 47% dintre elevii europeni spun că au primit la clasă sfaturi sau indicații de la profesori despre cum să filtreze aceste instrumente. Restul experimentează pe cont propriu, iar riscul ca mintea lor să devină leneșă este uriaș.
Pericolul răspunsurilor neverificate: Jumătate dintre elevi riscă note proaste la teste
Mulți adolescenți pretind că dețin controlul: 88% susțin că adaugă idei proprii peste textele generate de calculator, iar 74% afirmă că verifică exactitatea datelor primite. Dincolo de aceste declarații liniștitoare, practica din spatele ușilor închise ascunde o capcană uriașă.
Aproape un elev din doi admite fără ocolișuri că este gata să copieze direct, cuvânt cu cuvânt, soluția oferită de ecran pentru o evaluare școlară. Programele de inteligență artificială inventează frecvent date istorice, oferă formule greșite sau reproduc prejudecăți flagrante, iar un copil grăbit nu are răbdarea să le disece. Doar elevii care au primit ghidaj de la adulți reușesc să taxeze erorile de logică ale mașinilor.
Ann O'Leary, vicepreședinte al departamentului de politici publice globale de la OpenAI, atrage atenția că tehnologia scapă de sub control fără intervenția dascălilor: „Avem o responsabilitate importantă: să ne asigurăm că oamenii, profesorii și elevii rămân în centrul acestei evoluții”.
Profesorii nu sunt străini de acest val: 80% dintre cadrele didactice folosesc inteligența artificială pentru sarcinile lor de serviciu, iar 52% o integrează în timpul orelor de curs. Totuși, discuția onestă cu elevii lipsește. Peste 62% dintre adolescenți recunosc că au nevoie disperată de ajutor pentru a distinge adevărul de erori pe internet, iar 55% cer reguli: când au voie să ceară ajutorul robotului și când trebuie să gândească pe cont propriu.
Iluzia că un răspuns primit pe tavă înseamnă performanță
Trăim într-o lume a vitezei, unde adolescenții vor totul pe loc. Dacă un algoritm livrează un referat impecabil în zece secunde, elevul are senzația falsă că stăpânește materia. Realitatea îl lovește din plin la primul extemporal scris pe hârtie, fără telefon în mână.
Valerie Focke, coordonatoarea parteneriatelor educaționale internaționale de la OpenAI: „Un răspuns rapid înseamnă cu adevărat învățare?”
Efortul intelectual, căutarea, ezitarea și depășirea greșelilor sunt tocmai etapele care construiesc gândirea unui copil. Dacă robotul preia tot acest travaliu, creierul tânărului rămâne doar un receptor pasiv. Există școli care au ales să folosească instrumentul cu folos: într-un liceu din Sicilia, elevii au folosit tehnologia pentru a simula interviuri imaginare cu figuri istorice precum Einstein sau Galilei. Andrea Gerosa a subliniat esența acestei abordări: „Învățăm mai mult atunci când creăm și când predăm”.
Platformele încearcă acum să schimbe direcția și propun formate de tip ghidaj, cum este modul de studiu din ChatGPT, care pune întrebări ajutătoare în loc să servească răspunsul de-a gata. Tehnologia nu poate însă suplini atenția unui părinte sau a unui profesor. Copiii noștri au la dispoziție instrumente fascinante, dar dacă nimeni nu îi învață să pună la îndoială ce citesc pe ecran, riscă să devină prizonierii unor răspunsuri străine.