„Nu voi face eu ore acasă în locul profesorilor”. O mamă refuză ca ai ei copii să își facă temele și stârnește o dezbatere aprinsă
31 Iulie 2026
În prezent, inteligența artificială poate îndeplini sarcini care până de curând necesitau ani întregi de pregătire. Este firesc ca mulți părinți să se întrebe: ce ar trebui să îmi învăț copilul, astfel încât inteligența artificială să nu îi poată lua locul?
„Sunt chirurg pediatru, cercetător în dezvoltarea timpurie a copilului și mamă a opt copii, care acum sunt adulți. În ultimii 20 de ani am studiat modul în care se dezvoltă creierul copiilor. Dacă astăzi aș crește un copil mic, m-aș concentra pe dezvoltarea unei singure abilități esențiale: capacitatea de a tolera frustrarea”, spune dr. Dana Suskind, chirurg pediatru și cercetător în dezvoltarea timpurie a copilului, conform CNBC.
Frustrarea nu este ceva ce majoritatea părinților își doresc pentru copiii lor. Ne dorim să le facem viața mai ușoară, nu mai grea. Totuși, dezvoltarea apare rareori în momentele lipsite de dificultăți.
„Nu pot spune cu exactitate cum va arăta viitorul dominat de inteligența artificială. Pot spune însă cu certitudine că vor avea succes oamenii perseverenți, adaptați la schimbare și capabili să facă față incertitudinii. Iată patru motive pentru care toleranța la frustrare îi pregătește pe copii pentru viitor”, susține experta.
CITEȘTE ȘI: „Jur că aceasta este regula nr. 1 în parenting”, susține un expert care a lucrat cu mii de copii
Frustrarea dezvoltă perseverența
Atunci când copiii trec prin momente de frustrare pe care le pot gestiona și reușesc să le depășească având parte de sprijin calm din partea unui părinte sau a unui alt adult care îi îngrijește, ei își dezvoltă perseverența și capacitatea de a merge mai departe.
Rolul tău, ca părinte, nu este să preiei sarcina în locul copilului. Sprijinul autentic înseamnă să îi adresezi întrebări care îl ajută să gândească, să îi apreciezi perseverența sau pur și simplu să recunoști că ceea ce face este dificil.
Prin acest tip de încurajare, copiii învață că lucrurile dificile devin mai ușoare prin exercițiu. Ei descoperă că momentele de confuzie fac parte din procesul de învățare și că obstacolele sunt o etapă firească și valoroasă a dezvoltării.
Frustrarea îi învață să aprecieze procesul, nu doar rezultatul
Unul dintre riscurile folosirii instrumentelor bazate pe inteligență artificială este că unii copii s-ar putea să nu își mai dezvolte capacitatea de a suporta disconfortul suficient de mult pentru a învăța, a crea și a rezolva probleme pe cont propriu.
De ce să te chinui să scrii prima variantă a unui eseu, dacă un chatbot o poate genera instantaneu? De ce să încerci să rezolvi o problemă de algebră, dacă un asistent bazat pe inteligență artificială îți oferă răspunsul în câteva secunde?
Atunci când îi ajuți pe copii să experimenteze și să tolereze frustrarea, îi înveți să se bucure de procesul prin care caută răspunsuri și înțeleg problemele, nu doar de satisfacția că au terminat o sarcină.
Data viitoare când copilul care învață să citească se împiedică de un cuvânt mai lung sau când copilul de vârstă preșcolară se străduiește să își închidă geaca, oferă-i timpul de care are nevoie pentru a reuși singur, chiar dacă rezultatul nu este perfect. Apreciază efortul și procesul prin care a ajuns acolo, nu doar rezultatul final.
VEZI ȘI: Cele 7 afirmații pe care să i le spui copilului pentru a-l ajuta să își exprime emoțiile în cuvinte
Frustrarea stimulează creativitatea
O inteligență artificială care oferă soluții fără niciun efort poate părea atrăgătoare. Totuși, tocmai dificultățile, desenul imperfect, rostogolirea nereușită sau neînțelegerea cu un prieten sunt cele care stimulează creativitatea și dezvoltarea.
Nu poți inova fără încercări eșuate și nu poți gândi critic fără să întâlnești situații incerte.
Atunci când copilul tău lucrează la un proiect creativ, încurajează-l să privească greșelile ca pe oportunități. A vrut să coloreze apa în albastru, dar a ieșit verde? Poate că nu este un lac limpede, ci o mlaștină misterioasă. Castelului construit din piese Lego îi lipsește un turn? Poate că este fortăreața cavalerilor.
Oferă-i materiale suplimentare, astfel încât să nu simtă că prima încercare trebuie să fie și ultima sau cea mai bună. Lasă-l să te vadă și pe tine greșind. În acest fel, va începe să privească frustrarea ca pe drumul către o descoperire, nu ca pe ceva de care trebuie să se teamă sau pe care să îl evite.
Frustrarea întărește relațiile și dezvoltă creierul
Una dintre cele mai importante modalități prin care copiii învață să gestioneze frustrarea este prin relațiile cu părinții, bunicii, profesorii, frații, surorile și colegii lor. Aceste experiențe pun bazele tuturor proceselor de învățare.
Acest lucru se întâmplă atunci când un adult îl ajută pe copil să își numească emoțiile fără să îl salveze din fiecare dificultate. Se întâmplă atunci când un profesor creează contexte în care elevii depun efort, descoperă singuri soluții și învață din încercări. Se întâmplă și atunci când comunicarea deschisă este încurajată, iar neînțelegerile sunt tratate ca o parte firească a vieții alături de ceilalți.
Toate aceste experiențe contribuie la dezvoltarea unui creier care susține autocontrolul, reziliența, capacitatea de a citi și înțelege informații, precum și empatia.
„Dacă astăzi aș crește un copil, nu l-aș învăța să devină cel mai bun utilizator al inteligenței artificiale. L-aș ajuta să devină o persoană capabilă să se adapteze atunci când situația o cere, să persevereze în fața dificultăților și să învețe din eșecuri pentru a continua să se dezvolte, chiar și atunci când răspunsul nu este disponibil imediat.
Aceasta este toleranța la frustrare. În era inteligenței artificiale, poate fi cea mai importantă abilitate care îi va ajuta pe copii să facă față viitorului”, conchide dr. Dana Suskind.