Boomerii îi judecă aspru pe Milenialii care își cresc copiii „prea blând” în aceste 11 moduri: „Ne îngrijorează!”

Un părinte este cea mai influentă persoană din viața unui copil. Este firesc ca părinții să îi modeleze în funcție de valorile în care cred. Generația boomerilor a crescut cu părinți mai distanți emoțional. Generația cea mai în vârstă a fost mai sobră decât cele care au urmat, iar acest lucru s-a tradus prin mai puțină afecțiune față de copiii lor.

Boomerii au preluat acest model și l-au dus mai departe în propriul stil de parenting. Mulți au fost rezervați și i-au crescut pe copiii din Generația X ca fiind independenți de la vârste mici. Aceștia petreceau mult timp singuri acasă, cât timp părinții munceau. Responsabilitatea personală era o regulă de bază. Astăzi, boomerii îi privesc pe mileniali în rol de părinți și îi judecă aspru. Ei consideră că aceștia sunt prea permisivi și că ar trebui să impună limite mai ferme, asemănătoare celor pe care le-au impus propriilor copii.

SURSA FOTO: freepik.com @wirestock

CITEȘTE ȘI: 13 lucruri pe care Milenialii și-ar fi dorit ca părinții lor să le fi făcut diferit: „Generația noastră a trăit multă durere”

Pun sentimentele copilului înaintea regulilor

Mulți copii din Generația X nu s-au simțit ascultați de părinții lor. Emoțiile nu erau o prioritate, iar comportamentul conta mai mult decât ce simțea copilul. Părinții urmăreau conformarea, nu înțelegerea emoțională.

Milenialii adoptă o abordare diferită. Ei își încurajează copiii să vorbească despre ce simt, mai ales în situații tensionate. Atunci când copilul se comportă nepotrivit, părintele încearcă să înțeleagă cauza emoțională.

Boomerii văd doar comportamentul și consideră că a pune emoțiile pe primul loc este un semn de slăbiciune, notează Your Tango.

Nu sunt de acord cu disciplina blândă

Un studiu arată că 73% dintre mileniali cred că metodele lor de parenting sunt mai bune decât cele ale generațiilor anterioare. Trei din patru spun că practică parentingul blând. Ei evită pedepsele dure și preferă dialogul și explicarea regulilor.

Boomerii privesc cu neîncredere această abordare.

„Parentingul blând nu trebuie confundat cu permisivitatea și acceptarea oricărui comportament”, spune Miller Shivers, psiholog pediatru. „Copiii au nevoie de limite și de structură. Mă îngrijorează ideea că unii părinți cred că trebuie să accepte orice comportament negativ și că nu mai pot stabili consecințe”.

Își ascultă prea mult copiii

Mulți membri ai Generației X au crescut cu regula tăcerii. Nu erau întrebați ce părere au, iar deciziile aparțineau exclusiv adulților. Boomerii își doreau copii ascultători.

Milenialii le oferă copiilor șansa de a se exprima și de a participa la decizii. Boomerii cred că acest lucru slăbește autoritatea părintelui și că opinia copilului nu ar trebui să cântărească atât de mult.

Sunt prea protectori

Milenialii sunt adesea etichetați drept părinți elicopter, mereu prezenți și atenți la fiecare detaliu. Boomerii cred că această supraprotecție îi privează pe copii de șansa de a gândi singuri și de a rezolva probleme.

Ei își amintesc că și-au crescut copiii cu mai multă libertate. Mulți mergeau singuri la școală și se jucau afară până seara. Consideră că milenialii le refuză copiilor această independență.

Evită să ridice tonul

Generațiile mai vechi au folosit frecvent țipetele ca metodă de disciplină. Boomerii cred că un ton ridicat previne comportamentele greșite. Milenialii cred contrariul.

Există situații în care să ridici vocea este necesară, de exemplu pentru a avertiza un copil de un pericol. În ceea ce privește disciplina, unii specialiști susțin abordarea mai calmă.

„Când vine vorba de corectarea comportamentului, să țipi nu este întotdeauna eficient”, spune Damion Grasso, profesor de psihiatrie.

VEZI ȘI: Parenting în istorie. De la copii care învățau să reziste în anii 1930, la copii lăsați singuri în anii 1970 și copii supraîncărcați în anii 2010

Pun prea mult accent pe sănătatea mintală

Diferențele dintre generații sunt evidente și în raportarea la sănătatea mintală. Boomerii au crescut într-o perioadă în care depresia și anxietatea erau stigmatizate și puțin înțelese.

Milenialii acordă mai multă atenție acestui aspect și își învață copiii să vorbească despre emoții. Boomerii pot percepe această preocupare ca fiind exagerată și inutilă.

Le permit copiilor să spună nu

Boomerii au fost crescuți să respecte fără comentarii autoritatea adultului. A spune nu nu era o opțiune.

Milenialii își tratează copiii ca pe indivizi cu dreptul la opinie. Ei le oferă șansa să explice de ce refuză ceva. Boomerii consideră că acest lucru slăbește disciplina.

Folosesc limbaj de terapie

Așa numitul limbaj terapeutic presupune discuții deschise, calme și orientate spre emoții. Milenialii îl folosesc pentru a stimula inteligența emoțională.

Boomerii pot vedea acest tip de comunicare ca fiind nepotrivit mai ales în situații de conflict și cred că o discuție fermă este mai eficientă.

Nu își responsabilizează suficient copiii

Pe rețelele sociale apar frecvent imagini cu copii care se comportă nepotrivit, iar unii părinți tratează situația cu umor. Boomerii văd asta ca pe o lipsă de responsabilizare.

Ei își amintesc că erau trași la răspundere pentru comportamentul lor și nu aveau voie să conteste regulile.

Sunt prea implicați

Mulți boomerii nu au putut fi foarte prezenți în viața copiilor din cauza muncii. Milenialii, în schimb, participă la evenimente școlare, cunosc prietenii copiilor și sunt implicați constant.

Studiile arată că părinții de azi petrec mai mult timp cu copiii decât acum 50 de ani, dar boomerii cred că această implicare excesivă îi face mai vulnerabili.

CITEȘTE ȘI: Părinții care fac aceste două lucruri au tot ce le trebuie pentru a rupe cicluri dureroase transmise din generație în generație. Expert: „Regula de 30% le ia presiunea de pe umeri”

Copiii nu sunt suficient de rezistenți

Boomerii cred că generațiile actuale sunt mai sensibile și au nevoie de mai multă atenție. Ei sunt obișnuiți cu ideea de a fi puternic și de a nu arăta emoțiile.

Copiii de azi sunt încurajați să își exprime trăirile, iar acest lucru îi face, în ochii boomerilor, mai puțin rezistenți decât cei pe care i-au crescut ei.