Prof. Claudia Chiru consideră că metodologia nu oferă aceleași garanții de integritate care există la Evaluarea Națională. Ea atrage atenția asupra lipsei unor reguli privind anonimizarea lucrărilor, supravegherea audio-video, evaluarea independentă și soluționarea contestațiilor.
„Am citit proiectul metodologiei publicat de Minister.
Cred că fondul problemei semnalate este real și foarte serios, chiar dacă unele dintre formulările articolului merg mai departe decât spune efectiv documentul.
Este adevărat că metodologia nu impune pentru acest concurs anonimizarea lucrărilor, supravegherea audio-video sau evaluarea digitalizată cu repartizarea aleatorie a lucrărilor către evaluatori externi, așa cum se întâmplă la Evaluarea Națională. De asemenea, nu stabilește suficient de clar incompatibilitățile și nici independența celor care soluționează contestațiile, iar liceelor le este lăsată o marjă importantă de decizie asupra procedurii și formulei de admitere.
În același timp, cred că trebuie să rămânem foarte exacți: din metodologie nu rezultă că aceiași profesori care fac prima evaluare vor soluționa obligatoriu și contestațiile și nici că evaluatorii trebuie să fie profesorii liceului respectiv, de asemenea, subiectele și baremele sunt naționale, nu realizate de fiecare liceu, iar aceasta este o garanție importantă care trebuie spusă”, scrie prof. Chiru pe pagina de Facebook.
Prof. Claudia Chiru face diferența între risc și acuzație
Claudia Chiru spune că nu există, în acest moment, suficiente argumente pentru afirmația că examenul „se va fura”. Ea consideră însă că autoritățile trebuie să explice de ce un examen cu miză mare nu are aceleași mecanisme de protecție ca Evaluarea Națională.
„De aceea nu cred că putem afirma astăzi că „se va fura”, dar putem și trebuie să întrebăm: de ce construiește statul român, în 2026, un examen cu o miză atât de mare fără să impună cel puțin aceleași garanții de integritate pe care le consideră necesare la Evaluarea Națională? Dacă le oferim liceelor mai multă autonomie în admitere, trebuie să le oferim simultan copiilor mai multă protecție: anonimizarea lucrărilor, supraveghere audio-video, incompatibilități clare, evaluare independentă și separarea evaluatorilor inițiali de cei care soluționează contestațiile. Nu pentru că pornim de la premisa că profesorii vor frauda, ci pentru că un sistem corect nu trebuie să depindă de buna-credință a oamenilor care îl administrează. Trebuie construit astfel încât să protejeze deopotrivă copilul și profesorul de orice suspiciune”, explică profesoara.
Ce problemă rezolvă al doilea examen?
Prof. Claudia Chiru ridică și o problemă care ține de presiunea pusă asupra elevilor. Ea se întreabă dacă un al doilea examen de admitere poate crește diferențele dintre copii, mai ales între cei care au acces la pregătire suplimentară și cei care nu au această posibilitate.
„Și mai am o întrebare, poate cea mai importantă din punct de vedere educațional: ce problemă rezolvă, de fapt, acest al doilea examen? Riscăm să transformăm gimnaziul într-o succesiune de Evaluare Națională + admitere suplimentară + pregătire specializată pentru anumite licee, cu și mai multă presiune asupra copiilor și cu riscul de a adânci inechitatea dintre cei care își permit pregătire suplimentară și cei care nu își permit. Autonomia poate fi bună, dar autonomia trebuie însoțită de mecanisme obligatorii de integritate”, spune prof. Chiru.
Prof. Chiru: „Dacă le cerem copiilor corectitudine, avem obligația să construim pentru ei sisteme corecte”
Claudia Chiru spune că regulile trebuie să protejeze elevii și profesorii. În opinia sa, corectitudinea unui examen trebuie să se bazeze pe reguli verificabile, nu doar pe încrederea în persoanele care îl organizează.
„Dacă le cerem copiilor corectitudine, avem obligația să construim pentru ei sisteme în care corectitudinea nu este doar declarată, ci garantată prin reguli clare și verificabile.
Tare mi-ar plăcea să primesc răspuns la aceste întrebări”, conchide profesoara.
Declarația profesoarei a fost publicată pe Facebook, în contextul dezbaterilor despre proiectul metodologiei de admitere la liceu.
Educația din România are nevoie de mai mult decât reforme și schimbări de programe. Are nevoie de dialog între profesorii care sunt zilnic la catedră, părinții care își cresc copiii și specialiștii care îi sprijină în dezvoltare. De la această idee a pornit profesoara pentru învățământul primar Claudia Chiru, fondatoarea SAGA Kid, care organizează în luna octombrie conferința A.C.E., Arhitectura Cognitivă în Educație. Evenimentul, programat în perioada 3 și 4 octombrie 2026, la Hotel Pullman World Trade Center din București, își propune să aducă la aceeași masă oameni care privesc educația din perspective diferite, dar care urmăresc același obiectiv, binele copilului.
Biletele le puteți achiziționa de pe iabilet.ro. Părinți și Pitici este partener media la A.C.E. - Arhitectura Cognitivă în Educație.