În loc să fie o trecere firească dinspre grădiniță spre școală, clasa pregătitoare s-a transformat pentru mulți într-o goană după performanțe premature. Învățătoarea arată însă că alfabetizarea timpurie făcută acasă face adesea mai mult rău decât bine.
„O greșeală foarte mare pe care o fac părinții este aceea că îi învață pe copii să citească. Copilul trebuie să intre la clasa pregătitoare neștiind să citească, pentru că la școală învață niște lucruri pe care le poate învăța doar la școală. Dacă la grădiniță nu i s-a arătat cum să apuce instrumentul de scris, în clasa pregătitoare noi încă mai putem să corectăm. Se corectează foarte greu apucarea instrumentului de scris, iar de la o apucare greșită se scrie ilizibil și s-a stricat scrisul”, spune prof. Claudia Chiru în cadrul emisiunii Părinți Prezenți.
Baza învățării nu stă în memorarea literelor de tipar. Stă în capacitatea de a auzi și distinge sunetele.
„Limba noastră este o limbă fonetică, are la bază foneme și grafeme, adică ceea ce scriem și ceea ce auzim. Dacă nu auzim foarte bine și nu dezvoltăm auzul, nu vom ști să scriem și nu vom ști să citim. În clasa pregătitoare asta se face: se lucrează foarte mult pe auz, pe sunete, să se deosebească și să se știe unde începe unul și unde începe celălalt”, explică prof. Chiru.
Cum se deschide pofta de lectură fără certuri și lacrimi
Faptul că un copil nu citește cursiv la șapte ani nu are nicio legătură cu inteligența lui, spune prof. Claudia Chiru. Diferența o face ritmul fiecăruia și modul în care adultul îi prezintă cartea.
„La finalul clasei întâi nu citesc toți copiii cursiv. Sunt copii care încă simt nevoia să citească pe silabe, sunt copii care citesc un cuvânt, apoi la următorul nu-l mai pot citi întreg și îl iau pe silabe. Sunt copii care citesc două cuvinte, fac pauză, iar mai adună două cuvinte... Dar asta nu ne spune nimic despre nivelul de inteligență! Spune doar că mai au nevoie să exerseze”, explică prof. Chiru.
Secretul stă în câteva minute pe zi, fără presiune.
„Dacă doamna învățătoare n-a făcut treabă bună la școală, copilul acela fuge de citit, fuge de cărți. Pentru a vă ajuta copiii, e nevoie să identificați ce le place să citească acasă și să citiți împreună: vă citește el două-trei propoziții, citiți voi două-trei propoziții. Faceți asta câte 5-10 minute, nu mai mult, în fiecare zi sau o zi da, una nu. Nu trebuie să-l plictisiți”, adaugă învățătoarea.
La clasă, profesoara aplică aceeași metodă.
„Eu intru în clasă de dimineață cu o carte fluturând așa și zic: «L-am cunoscut pe Panda Pai! Voi îl știți pe Panda Pai? E panda ăla roșu care nu știa nimic în viață și era mic... Ia uitați ce a pățit! V-am adus cartea, vreți?» Mă așez și le citesc”, povestește prof. Claudia Chiru.
Prof. Claudia Chiru: „Să stea un copil de clasa întâi să facă trei pagini de teme e o tâmpenie”
Dincolo de lectură, dascălul condamnă practicile acelor învățători care împovărează copiii cu zeci de rânduri de scris și culegeri peste nivelul programei.
„Un copil la clasa întâi nu poate să stea mai mult de jumătate de oră să facă ceva pentru școală. Mai mult de trei-patru rânduri nu i se pot da. Să stea copilul să facă trei pagini e o tâmpenie! Adică de ce? Pentru ce? N-ai de ce să faci asta, pentru că el se concentrează mult mai bine când are mai puțin. La matematică ajung maximum două-trei exerciții pe zi, iar la limba română trei-patru rânduri”, explică prof. Chiru.
Învățătoarea atrage atenția că lipsa de pedagogie a multor cadre didactice tinere adâncește problema:
„Sunt mulți colegi care nu știu metoda fonetică analitico-sintetică, metoda care se învață în liceul pedagogic și care este aur pentru învățarea scris-cititului. Dacă nu predai așa, scoți analfabeți funcționali pe bandă rulantă. Dacă nu mai trageți de noi, ăștia cu liceu pedagogic, cât o să mai ținem... după noi se stinge becul”, mai spune ea.
Prof. Claudia Chiru le cere părinților să nu mai accepte abuzurile de la clasă din teama de a nu supăra învățătoarea:
„Copilul în clasele primare, la o școală de stat, are șanse egale. Toți trebuie să învețe să scrie, să citească și să socotească. Atât! Mai departe se va cerne și vom vedea cine e geniu și cine nu. Trebuie să fim cu picioarele pe pământ și să facem lucrurile la timpul lor, nu grăbite”, conchide ea.
Educația din România are nevoie de mai mult decât reforme și schimbări de programe. Are nevoie de dialog între profesorii care sunt zilnic la catedră, părinții care își cresc copiii și specialiștii care îi sprijină în dezvoltare. De la această idee a pornit profesoara pentru învățământul primar Claudia Chiru, fondatoarea SAGA Kid, care organizează în luna octombrie conferința A.C.E., Arhitectura Cognitivă în Educație. Evenimentul, programat în perioada 3 și 4 octombrie 2026, la Hotel Pullman World Trade Center din București, își propune să aducă la aceeași masă oameni care privesc educația din perspective diferite, dar care urmăresc același obiectiv, binele copilului.
Biletele le puteți achiziționa de pe iabilet.ro. Părinți și Pitici este partener media la A.C.E. - Arhitectura Cognitivă în Educație.