În societatea noastră agitată, mulți părinți se confruntă cu provocări în creșterea și educarea copiilor lor. Uneori, în căutarea unei soluții rapide sau a atenției din partea celor mici, recurg la tactici care, la prima vedere, par inofensive. Cu toate acestea, manipularea emoțională poate avea consecințe dăunătoare asupra copiilor, influențându-le comportamentul și dezvoltarea emoțională într-un mod negativ. Astfel, este esențial să înțelegem impactul acestui comportament și să evităm folosirea lui în relația cu copiii noștri.
Șantajul emoțional, o formă de violență psihologică răspândită în societate, are rădăcini adânci, în special în cadrul relațiilor parentale. La un moment dat, fiecăruia dintre noi ne-au scăpat astfel de fraze de șantaj către copii și, chiar dacă nu realizăm întotdeauna acest lucru, este important să ne angajăm într-un exercițiu de auto-reflecție și să recunoaștem aceste mesaje dăunătoare pe care trebuie să le evităm în educația bazată pe respect și iubire.
Astăzi ne concentrăm pe analiza comunicării cu copiii prin intermediul șantajului emoțional, identificarea acestor tipuri de fraze în conversațiile noastre și strategiile pe care le putem adopta pentru a nu cădea în capcana lor.
Citește și Tot ceea ce copilul tău NU îți spune atunci când doar te îmbrățișează sau îți cere să-l îmbrățișezi
Șantajul emoțional reprezintă o tactică manipulativă extrem de puternică, prin care persoanele apropiate ne amenință, fie direct, fie indirect, cu consecințe negative dacă nu acționăm conform dorințelor lor.
În special în relațiile parentale, adulții recurg des la șantajul emoțional îndreptat către copii și este foarte probabil ca și noi să fi fost expuși la astfel de comportamente în copilărie. Chiar dacă unele fraze par inofensive (sau poate nu realizăm pe deplin gravitatea lor), șantajul emoțional rămâne o formă de violență emoțională prin care se exercită presiune asupra voinței copilului prin amenințări, unele având un puternic substrat psihologic.
SURSA FOTO: freepik.com @Drazen Zigic
Există numeroase exemple de afirmații care implică un puternic șantaj emoțional și care au un impact negativ asupra copiilor. Uneori suntem conștienți de acestea atunci când le rostim, dar alteori acestea pur și simplu ne scapă și nu realizăm consecințele pe care le pot avea.
Iată câteva exemple:
Șantajul emoțional de Crăciun: „Ai fost cuminte?”, „Dacă te comporți urât, nu-ți va aduce cadouri Moș Crăciun”. Începem cu unul dintre cele mai des întâlnite tipuri de șantaj în copilărie: amenințarea că personajele magice pe care copilul le iubește nu îi vor aduce cadouri dacă nu se conformează dorințelor noastre.
Amenințarea că cineva important pentru copil va înceta să-l iubească: „Dacă faci asta, mama sau tata nu te vor mai iubi”, „Dacă îi spun bunicului ce ai făcut, el nu te va mai iubi”. Copiii trebuie să știe că părinții îi iubesc necondiționat și că vor rămâne alături de ei indiferent de acțiunile lor. Amenințarea cu pierderea iubirii în cazul în care fac ceva ce nu ne convine este dureroasă și poate afecta în mod profund stima de sine a copilului.
Înspăimântarea copilului prin amenințarea că vom suna la poliție: „Vrei să spun poliției să te pună la închisoare pentru că te comporți așa urât?”, „Poliția va veni și îi va lua pe copiii răi”. Acest tip de șantaj creează o asociere negativă cu autoritatea polițistului și poate provoca frică intensă copilului, având consecințe grave asupra sa.
Înspăimântarea copilului prin amenințarea că-l vom duce la medic: „Dacă nu porți haina, te vei îmbolnăvi și va trebui să-ți facă o injecție”, „Am să-i spun medicului cum te porți urât, iar el te va pedepsi”. Acest tip de șantaj poate instiga frica copilului față de vizita la medic.
Șantajul emoțional în jurul mesei de prânz: „Dacă nu mănânci, vei fi foarte bolnav”, „Dacă mănânci totul, mergem în parc mai târziu”, „Bunica va fi supărată când va afla că nu ai mâncat ce ți-a pregătit”. Astfel de fraze pot afecta negativ copilul și pot transforma momentul mesei într-un calvar.
Vezi și Umorul și impactul său asupra inteligenței copiilor: Ce arată studiile recente este surprinzător!
Efectele directe ale șantajului emoțional asupra comportamentului copilului sunt devastatoare și pot include scăderea stimei de sine, afectarea încrederii în sine, umilirea, sentimentul de vinovăție, nesiguranță și rușine.
În plus, șantajul emoțional determină copilul să acționeze din frică și supunere. Prin intermediul cuvintelor noastre, îl forțăm să ne asculte și să acționeze imediat, ceea ce are consecințe negative pe termen scurt și lung. Copilul care își schimbă comportamentul sau acționează din frică nu învață să ia decizii sau să acționeze pe baza propriilor sale valori și convingeri. Pe termen lung, aceasta poate duce la o lipsă de capacitate de a lua decizii autonome, de a-și asuma responsabilități și de a acționa cu discernământ.
În final, comunicarea bazată pe șantaj emoțional face ca micuțul nostru să învețe în mod inconștient că este acceptabil să manipuleze ceilalți prin amenințări și frică psihologică. Acest lucru poate afecta relațiile sale viitoare cu cei din jur. Copilul va continua să utilizeze aceleași tactici de manipulare, ceea ce va afecta negativ relațiile sale și va crea un climat de nesiguranță și tensiune în interacțiunile cu ceilalți.
Dacă te-ai regăsit în vreuna dintre frazele menționate, nu trebuie să te învinovățești. Ne-am confruntat cu toții cu momente în care am folosit astfel de expresii, dar este important să fim autocritici, să reflectăm și să ne străduim să schimbăm modul în care comunicăm cu copiii noștri, astfel încât să fie mai pozitiv și mai respectuos. În ceea ce privește educația și creșterea copiilor, este normal să ne pierdem cumpătul din când în când. Creșterea unui copil poate fi epuizantă și necesită întreaga noastră răbdare și iubire. Prin urmare, dacă simți că ești pe punctul de a exploda, specialiștii sfătuiesc să faci o pauză, să respiri adânc și să eviți să spui ceva ce ai putea regreta mai târziu.
Analizează modul în care te adresezi copilului tău astfel încât mesajul tău să fie constructiv, educativ, pozitiv și respectuos. Nu uita că micuții trebuie să greșească pentru a învăța, dar o învățare adecvată nu se realizează prin amenințări, constrângeri sau pedepse, ci prin însoțire, încurajare și învățarea de a-și asuma consecințele propriilor acțiuni.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil