Semnele că bunicii au o mare problemă cu limitele, potrivit experților

Data publicării:
Semnele că bunicii au o mare problemă cu limitele, potrivit experților / FOTO: freepik.com @kristina_igumnova
Semnele că bunicii au o mare problemă cu limitele, potrivit experților / FOTO: freepik.com @kristina_igumnova

Unii bunici se confruntă cu limitele pe care copiii lor le impun în relația cu nepoții. Iată semnele recurente care indică faptul că le este dificil să-și înțeleagă rolul. 



Bunicii pot avea dificultăți în a înțelege limitele rolului lor. Ei nu sunt înlocuitori ai părinților atunci când aceștia nu sunt prezenți și nu sunt figuri autoritare care să impună reguli copiilor. Sunt bunici!

Acest statut nu este întotdeauna ușor de definit și de înțeles.

După cum subliniază experții de la Your Tango, există câteva semne care pot avertiza dacă bunicii respectă limitele cu nepoții lor.

În aceste cazuri, o discuție între bunici și părinți poate fi utilă pentru a clarifica rolul lor în familie.

Ignoră cereri rezonabile


Dacă ați discutat deja cu bunicii despre anumite alegeri sau dacă copilul dumneavoastră și-a exprimat propriile dorințe și limite, iar bunicii continuă să le încalce, aceștia se confruntă probabil cu respectarea granițelor.

Terapeutul Eli Harwood oferă un exemplu: „Jacob a cerut să nu-i mai spunem Jakey, pentru că preferă să-i spunem Jake, iar un bunic a spus: `Dar el va fi întotdeauna Jakey pentru mine`. În acest caz, bunicul are nevoie de un mic ajutor.”

Apar pe neașteptate

„Un semn că un bunic poate avea dificultăți în privința limitelor este dacă deseori se prezintă neanunțat la activitățile nepotului, inserându-se subtil în evenimente și decizii care nu l-ar implica în general, sub pretextul sprijinului sau ajutorului”, explică experta Erika Jordan.

Acest comportament poate fi foarte enervant pentru părinții care doresc să împărtășească momente speciale cu copiii lor. Dacă bunicii nu au fost inițial invitați, poate fi pentru că părinții și-au dorit să se bucure de puțin timp în familie fără ei.

S-au dovedit a fi nedemni de încredere

„Una dintre primele mele amintiri despre mama mea este când m-a pălmuit. Aveam trei sau patru ani. Nu știu ce am făcut, dar a fost un lucru greșit. Am început să plâng și mi-a spus că îi pare rău și m-a îmbrățișat. A fost unul dintre puținele momente din viața mea în care și-a cerut scuze pentru că m-a rănit”, își amintește autoarea Tara Blair Ball.

Ceea ce ai trăit cu părinții tăi când erai copil poate să fi avut un impact asupra ta și te determină acum, ca părinte, să pui distanță între copilul tău și părinții tăi.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News



Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.


Autorul articolului: Loredana Iriciuc | Categorie: Recomandari si sfaturi





pixel