Părinții și adolescenții depresivi. Radu Leca: Porniți de la o ipoteză mai blândă decât „nu îi pasă”
17 Ianuarie 2026
Claudia Chiru, profesoară pentru învățământul primar, a povestit cum arată respectul și statutul social al profesorului în școlile din Miami. „Profesorul este foarte respectat în Miami. Și am văzut foarte multe similitudini cu modelul britanic”, spune cadrul didactic.
Prof. Claudia Chiru a explicat la Părinți Prezenți, o emisiune marca PărințișiPitici.ro, cum se desfășoară interacțiunea profesor-părinte.
„Profesorul poate să-i dea părintelui sfaturi despre parcursul viitor educațional al copilului și despre veleitățile copilului, despre înclinațiile acestuia și către ce meserie ar putea să se îndrepte. Până la meserii, ce ar putea să studieze în următorul ciclu, de exemplu”, spune profesoara.
Feedback-ul este constant și reciproc: profesorii au întâlniri periodice cu părinții, dau și primesc feedback. Această practică contribuie la construirea unui model de educație centrat pe colaborare și pe interesul real al elevului.
Școala ca o comunitate: Valorile religioase, integrate natural
„La ei, toată structura aceasta școlară este bazată pe ideea de comunitate. Și comunitatea aceasta gravitează în jurul școlii, așa cum se întâmplă și în Anglia. Au foarte multă legătură cu valorile pe care le tranzitează biserica, cu religia. Și nu la maniera habotnică. Nu trebuie să fii neapărat de o anumită religie”, explică prof. Claudia Chiru.
Ea oferă un exemplu: „Eu am fost la o școală episcopală, de exemplu... Ei au propria lor capelă și intră în acea capelă toți copiii din școală în același timp, deci este o capelă destul de mare, la această școală erau cred că 400 de elevi. Intrau în capelă, aveau loc și părinții lor și se rugau o dată pe săptămână împreună”.
„Rugăciunea n-a însemnat să te așezi în genunchi, sunt bănci că așa e la ei și au vorbit, de exemplu, acum când am fost eu a venit și episcopul în vizită și au purtat o discuție despre ce înseamnă Crăciunul. Foarte interesant, foarte frumos, toată lumea zâmbea, toată lumea era atentă, interesată”, adaugă prof. Claudia Chiru.
Implicarea părinților și simțul comunității
Evenimentele școlare implică și părinții, care devin participanți activi.
„Înainte de a intra în capelă, s-au adunat în mijlocul școlii, școala are așa o curte interioară, unde au steagul arborat și au cântat imnul național al Americii. Toți, la fel, părinți și copii. Ceea ce, na, simți așa o căldură și simți că e bine să-ți pese nu doar de tine, îți pasă și de cel de lângă tine”, mai spune prof. Claudia Chiru.
Ea arată și impactul asupra copiilor: „Pentru că îl ai acolo, lângă tine, când cânți imnul, când te întreabă episcopul ce înseamnă Crăciunul. Și parcă începi să simți aproapele tău și începi să te gândești, repet, nu doar la binele tău, ci la binele lui. Și eu am simțit din plin acest lucru”.
Respect pentru timp și organizare impecabilă
Profesionalismul școlii se vede și în modul în care este organizată experiența vizitatorilor și a orelor.
„M-au primit atât de frumos, mi-au făcut program... Pentru fiecare oră, fiecare minut era trecut acolo în program. Mi-au lăsat și pauză de masă. Ei în programul de lucru de 7 ore sau 8 câteodată, au și pauza de masă inclusă. Și au cantină și mănâncă acolo. M-au trimis să mănânc, nu mi-au luat bani pe mâncare, m-au invitat. Și au fost foarte, foarte atenți la nevoile mele. Și, repet, faptul că mi-au structurat atât de mult de bine programul m-a făcut pe mine să înțeleg, să simt cât de mult apreciază timpul meu. Și cât de interesați au fost să-mi ofere cea mai grozavă experiență”, mai povestește prof. Claudia Chiru.
Prof. Claudia Chiru: „Au grijă unii de alții, le pasă”
Prof. Claudia Chiru descrie cum totul în școală este gândit pentru a cultiva responsabilitatea și grijă reciprocă.
„Au un psiholog care stă la masă cu copiii și așa n-ai un cadru... nu e așa rigid, și copiii povestesc. Psihologul așa află foarte multe lucruri despre copii, stând la masă cu ei. În drum spre masa cu psihologul, l-am văzut pe episcop care era la masă cu niște copii.
Totul este gândit așa cum sunt ei, ca o comunitate. Au grijă unii de alții, le pasă. Îmi pasă de tine, le pasă și de cățelul vecinului. Le pasă de curtea vecinului. Le pasă de spațiul școlii”, conchide cadrul didactic.