Viața unui copil nu începe niciodată de la aceeași linie de start, nici măcar în cadrul Uniunii Europene. Cum arată și cum se desfășoară viața unui copil depinde în mare măsură de țara în care se naște. Nu vorbim doar de aspectul fizic, ci și de influența familiei, mediului social și cultural.
Un experiment vizual interactiv, numit „Panorama”, a explorat această perspectivă. S-au analizat o serie de indicatori sociali care definesc începutul vieții unui copil și s-au asociat fiecărui indicator un personaj de poveste. Astfel, s-a adus în prim-plan diferențele semnificative între țările UE în ceea ce privește șansele unui copil de a-și croi drum în lume.
Copiii născuți în țările care stau cel mai prost la acești indicatori au șanse statistice mai mari să semene cu personaje precum „fetița cu chibrituri”, care, din păcate, nu apucă să supraviețuiască primilor ani, sau „Oliver Twist”, condamnat să trăiască în sărăcie. Există și variante precum „Cenușăreasa orfană” sau „Heidi crescută de bunici”, reflectând realități diverse, dar adesea dificile. Poate fi asemenea unui mic aventurier din Narnia, cu părinți educați care îl îndrumă și îl modelează după propriile lor valori. Sau poate fi precum Alice, călătorind în țara minunilor educației, unde are oportunitatea de a se dezvolta cu competențe și abilități bine îngrijite. Pe de altă parte, s-ar putea să semene cu un Huck Finn modern, confruntându-se cu diverse forme de abuz și provocări. Viața copilului tău în altă țară poate lua diverse forme, de la magice și pline de oportunități, la dificile și pline de încercări.
SURSA FOTO: captură panorama.ro/poveste-viata-copii-romania-ue/
Într-un scenariu ce aduce aminte de povestea emoționantă a lui Hans Christian Andersen, o tânără săracă își croiește drum prin seara de Revelion, încercând să-și vândă chibriturile. Desculță, în haine modeste și fără adăpost, ea se străduiește să se încălzească la flacăra chibriturilor, dar sfârșește prin a pieri de frig până în dimineața următoare.
Această tristă poveste are un ecou real în indicatorul analizat: rata mortalității la copiii sub 5 ani, cu un focus pe țările din top, precum România, Bulgaria și Malta.
Această cifră reflectă probabilitatea ca un nou-născut să nu supraviețuiască până la vârsta de 5 ani, exprimată per 1.000 de nașteri vii. În 2021, 5 milioane de copii sub această vârstă au pierit la nivel mondial. În Uniunea Europeană, media de decese este de 3,7 copii la 1000 sub 5 ani. La nivel global, bolile infecțioase, cum ar fi pneumonie, diareea și malarie, rămân principalele cauze de deces în rândul acestor copii, alături de naștere prematură și complicații asociate nașterii.
România, Bulgaria și Malta ies în evidență ca fiind țările din UE cu cea mai înaltă rată de mortalitate la copiii sub 5 ani, amintindu-ne, într-un mod trist, de imaginea fetiței cu chibrituri din povestea lui Andersen.
Prin această abordare, experimentul își propune să evidențieze că nu doar condițiile materiale contează, ci și șansele unui copil la supraviețuire și succes în funcție de mediul în care vine pe lume.
Vedeți experimentul integral pe Panorama.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil