Ce ar fi dacă, după luni sau ani în care copilul tău a desenat, a pictat și și-a pus creativitatea pe hârtie la grădiniță, ți s-ar spune că pentru a lua acasă aceste amintiri trebuie să plătești mii de euro?
Pare un scenariu imposibil, dar exact asta s-a întâmplat în Brisbane, Australia, unde o creșă și o grădiniță a intrat în faliment și a decis să ceară bani părinților pentru „răscumpărarea” desenelor copiilor.
Instituția, care acumulase datorii de peste 46.000 de euro, și-a anunțat închiderea. În loc să își închidă pur și simplu porțile, conducerea a trimis un mesaj părinților prin care le cerea aproximativ 2.000 de euro (aproximativ 10.000 RON) pentru portofoliile copiilor, care includeau desene, picturi, proiecte și fișe de activitate.
Explicația era că vânzarea acestor portofolii ar contribui la plata restanțelor salariale către profesori. Părinții au fost puși să bifeze o căsuță: „accept” sau „refuz” contribuția.
Un tată a declarat pentru publicația Courier Mail: „Nu mi-a venit să cred când am văzut mesajul. Vorbim despre desenele copiilor noștri, nu despre obiecte de lux. Am vrut să recuperez gratuit dosarul copilului meu și m-am trezit acuzat de furt”.
Situația a escaladat rapid. O mamă care a refuzat să plătească și a încercat să ridice portofoliul copilului său a fost acuzată că „sparge centrul” și că „fură” bunuri. Până acolo încât a fost chemată poliția.
Poliția din Queensland a confirmat ulterior că a primit o plângere de furt legată de aceste dosare de activitate. Cazul a stârnit indignare publică și a ridicat întrebări despre drepturile părinților asupra documentelor educaționale ale copiilor.
Departamentul Educației din Queensland a intervenit și a clarificat: portofoliile fac parte din documentația obligatorie privind progresul copilului și, conform reglementărilor naționale, părinții au dreptul să le primească gratuit.
„Părinții au dreptul să solicite orice document referitor la copilul lor, inclusiv portofolii de activitate. Este ilegal să li se ceară bani pentru asta”, a precizat Departamentul într-un comunicat oficial.
Chiar și premierul statului Queensland, David Crisafulli, a reacționat dur: „Cred că este șantaj emoțional. Aceste desene și picturi sunt speciale pentru familii, sunt o parte din viața copiilor lor. Fiecare părinte ar trebui să aibă dreptul să le pună pe frigider sau să le păstreze într-un album acasă”.
Declarațiile sale au fost preluate masiv de presa australiană și internațională, transformând cazul într-un subiect de dezbatere publică despre limitele etice și legale ale instituțiilor de educație timpurie.
Dincolo de aspectul juridic și financiar, povestea scoate la iveală o temă sensibilă: valoarea emoțională și psihologică a lucrărilor copiilor.
Psihologul australian dr. Michael Carr-Gregg, expert în sănătate mintală a copiilor, a explicat pentru ABC News: „Desenele și proiectele nu sunt simple hârtii. Ele reprezintă progresul copilului, creativitatea lui și o parte din identitatea sa. Să condiționezi părinții să plătească pentru ele înseamnă să ataci direct legătura emoțională dintre familie și educație”.
Deși cazul pare extrem și improbabil, el ridică o întrebare mai largă: cum tratăm munca copiilor? În multe școli și grădinițe din lume, portofoliile și lucrările copiilor sunt considerate parte importantă a procesului educațional și sunt transmise părinților ca un simbol al progresului și al legăturii școală-familie.
Un raport al OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) din 2022 sublinia că implicarea părinților în evaluarea progresului copiilor și accesul la documentația educațională întăresc încrederea în sistem și cresc performanțele școlare pe termen lung.
Când fiul meu a terminat grădinița, am primit un dosar plin de desene și colaje. Unele erau simple linii tremurate, altele colorau curcubeul în moduri neașteptate. Pentru mine, acel dosar valorează infinit mai mult decât orice sumă de bani pentru că îmi arată cum a văzut el lumea la 2, 3, 4, 5 ani.
Când citesc despre părinții din Brisbane care au fost puși să plătească mii de euro pentru aceleași lucruri, mi se pare de neconceput. Și îmi dau seama cât de prețios este, de fapt, acest drept de a păstra amintirile copilăriei fără condiționări absurde.
VEZI ȘI:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
