Profesoara Claudia Chiru, invitată la Părinți Prezenți, explică de ce copiii cu CES nu trebuie priviți ca o etichetă, ci ca o realitate care cere empatie, diagnostic corect și soluții aplicate în școală și acasă.
„Nu trebuie să o privim ca pe o etichetă. Și asta trebuie să schimbăm noi toți, oamenii”, spune profesoara pentru învățământ primar Claudia Chiru. „Nu este o etichetă. Este un diagnostic și este o realitate”.
Prof. Claudia Chiru explică limpede: „CES înseamnă tulburări de învățare, tulburări de dezvoltare, care ies mult mai mult în evidență decât tulburările de învățare, și dizabilități senzoriale și motorii. Toate aceste diferențe sunt incluse aici, în Cerințe Educaționale Speciale”.
Profesorii și părinții nu pot ajuta dacă nu știu exact despre ce este vorba.
„Fără să știm dacă este o tulburare de învățare sau o tulburare de dezvoltare, nu putem la școală să-i acordăm șanse egale acelui copil. Nu pot nici părinții. Avem nevoie de mai multă empatie, de mai multă înțelegere și de mai multă documentare”, atrage atenția prof. Claudia Chiru la Părinți Prezenți, o emisiune marca ParintisiPitici.ro.
Claudia Chiru critică tendința de a evita discuțiile despre diagnostice. „Noi nu punem etichete. Știm despre ce este vorba, nu ascundem sub preș și acționăm în consecință”.
Ea adaugă că nici părinții, nici profesorii nu pornesc cu intenții rele. „Nu știu dacă există oameni care doresc răul unui copil, nici din partea cadrelor didactice, nici din partea părinților. Dar dacă există cadre didactice care doresc răul copilului, trebuie să plece imediat”.
„În general, atunci când vezi un copil, un pui de om, vrei să-i fie bine. Dar dacă nu știi ce se întâmplă cu el și părintele vine și spune: `e deosebit și o să vedeți că se poartă ciudat`, nu mă ajută. Pentru că nu văd doar eu că se poartă ciudat, văd și colegii lui”, atrage atenția prof. Claudia Chiru.
Colegii nu au aceeași capacitate de înțelegere ca un adult, spune cadrul didactic. „Ei încep să-l trateze ca atare, pentru că sunt forțați. Natural, dacă tu urli, țipi, te tăvălești, mă împingi, eu îți voi răspunde la fel. Un copil nu are capacitatea să se controleze că nu trebuie să răspundă la fel. Noi acum îi învățăm, mai ales pe cei mici. Îi învățăm, dar până ajungem acolo, mai avem destul”.
Pentru Claudia Chiru, educația pentru empatie este la fel de importantă ca orice materie. Ea vorbește despre nevoia de formare, despre rolul școlii în acceptarea diferențelor și despre greșeala de a ignora diagnosticul.
„Avem nevoie de mai multă empatie și mai multă documentare”, spune ea.
Prof. Claudia Chiru face o observație plină de sens. „Noi, românii, suntem plimbăreți. Suntem oameni care deținem o expansiune intelectuală aparte. În marea majoritate am reușit în viața profesională și avem un venit. Ne plimbăm mult. E nevoie să învățăm ceva din acele plimbări”.
Ea explică: „Când mergem într-o țară străină, nu doar să ne uităm la ce e frumos și la ce se vede în jurul nostru. Să încercăm să înțelegem evoluția acelei țări. Dezvoltarea mentală și deprinderile aparte pe care le au alte civilizații. Și să aducem și noi”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
