„Sunt profesor și de asta mă tem cel mai mult zi de zi”, spune un cadru didactic: „Sunt îngrozită!”
13 Februarie 2026
Sunt bunicile mai aproape de nepoții lor decât de copiii lor? Un studiu realizat în Statele Unite a analizat aceste legături foarte specifice.
Un studiu efectuat la Universitatea Emory din Atlanta, Georgia, sugerează că bunicile sunt mai apropiate de nepoții lor decât de proprii lor copii.
Conducătorul studiului, profesorul de psihiatrie și științe comportamentale James Rilling, a investigat activitatea cerebrală a aproximativ 50 de femei care aveau cel puțin un nepot biologic cu vârste între 3 și 12 ani.
Participantele au fost expuse la fotografii ale nepoților lor, ale părinților acestora și ale altor copii și adulți care nu făceau parte din familia lor, iar rezultatele au fost semnificative.
Rilling a explicat că atunci când bunicile priveau fotografiile nepoților lor, anumite regiuni ale creierului asociate cu empatia emoțională, precum cortexul somatosenzorial insular și cortexul secundar, erau activate în mod deosebit. Empatia emoțională se referă la capacitatea de a simți și de a trăi emoțiile altora în mod similar.
În schimb, atunci când bunicile priveau fotografiile propriilor copii, părinții nepoților lor, activitatea cerebrală indica mai degrabă empatie cognitivă.
Aceste rezultate sugerează că legătura emoțională dintre bunici și nepoți este mai puternică decât cea dintre bunici și proprii lor copii. Rilling a subliniat că există ample dovezi care arată că implicarea bunicii poate contribui semnificativ la bunăstarea nepoților lor.
Citește și Cât de bine este ca un copil să fie crescut de bunici? Avantaje și dezavantaje
Relația cu propriii copii poate fi mai conflictuală
Bunicile se simt mai fericite și experimentează mai puține conflicte în relația lor cu nepoții. Această constatare este confirmată și de bunicile intervievate de aceeași sursă media, care recunosc că au o legătură specială cu nepoții lor.
Donne Davis explică această diferență, afirmând că relația cu propriii copii poate fi mai conflictuală, fiind marcată de lupte pentru putere, stabilirea limitelor, ego și responsabilitatea pentru dezvoltarea acestora.
În schimb, relația cu nepoții este caracterizată de iubire necondiționată și de admirație pentru tot ceea ce fac și spun aceștia.
Davis subliniază că cea mai mare diferență constă în faptul că nepoții săi stârnesc în ea sentimente intense de bucurie și satisfacție, în comparație cu copiii săi adulți.
