Mircea Miclea propune revoluția predării în România: „Gândește-te cum arată mintea celor care în momentul acesta merg la școală!”

Discutând despre o recentă scrisoare a unor laureați Nobel din Austria, care cereau menținerea orelor de latină în școli, Miclea a oferit, în cadrul podcastului Vorbitorincii, o perspectivă extrem de nuanțată asupra utilității materiilor tradiționale. El recunoaște valoarea latinei, citându-l pe Mallarmé: „numai latina este carteziană, adică are o gramatică de o logică impecabilă, prin urmare învățând limba latină automat exersezi diverse reguli de logică”.

Totuși, el privește critic apelul savanților, susținând că ceea ce a funcționat pentru un cercetător academic s-ar putea să nu fie relevant pentru „niște ingineri extraordinar de brilianți care au construit cele mai grozave aplicații sau motoare de căutare”.

Profesorul Miclea demolează ideea că materiile clasice sunt singura cale spre măreția unei națiuni, oferind exemplul istoric al Imperiului Britanic. Citând din opera lui Jacques Attali, specialistul amintește că Marea Britanie a devenit o putere globală în secolele XVIII și XIX „nu datorită studiilor de la Oxford și Cambridge, ci datorită cunoștințelor acumulate de comercianți, de cei care construiau nave, de cei care mergeau la școala de ofițeri”.

Astfel, curriculumul modern necesită un echilibru extrem de fin. „Trebuie să te gândești la prezent, ce este în prezent și mai ales cum arată mintea celor care în momentul acesta merg la școală, pentru că tu te adresezi ca profesor unei minți din prezent de acum, nu din trecut, nu de acum 10 ani, 20 de ani”, avertizează Miclea. Din păcate, sistemul actual eșuează adesea pentru că, punctează dur expertul, „una dintre greșelile pe care le fac adesea profesorii: predau așa cum li s-a predat lor când ei erau elevi”.

CITEȘTE ȘI: Mircea Miclea explică colapsul sistemului de învățământ: „Reducerea din bugetul educației, un atentat la siguranța națională”

Cum trebuie schimbată predarea limbii române: Mai întâi atracția, apoi cronologia literară

Aducând discuția în actualitatea dezbaterilor aprinse privind programa la limba și literatura română, Mircea Miclea oferă un plan pedagogic adaptat creierului bombardat cu dopamină al elevului de azi. Întrebat cum ar trebui predată literatura – cronologic sau tematic – fostul ministru susține că vechile metode sunt perimate, deoarece tentația mediului online, care „îți dă recompense imediate”, este uriașă în comparație cu o carte „care îți dă recompense după ce ai terminat cartea”.

„Cred că strategia cea mai bună este următoarea: întâi trebuie să-i atragi cât mai mult pe elevi ca să îndrăgească literatura și să citească”, explică profesorul. Abia după captarea atenției, profesorul ar trebui să le ofere elevilor instrumente de analiză. Miclea exemplifică magistral: „Încep să înțeleg cum se scrie ca romantic, cum gândește un romantic și îmi dați un exemplu de romantic... pe Eminescu, de la noi, un romantic târziu, și pe Baudelaire... apoi mă învățați realismul ca și curent literar și îmi dați exemplu pe Balzac și apoi îmi dați exemplu pe Rebreanu”.

Ulterior, elevii trebuie învățați cum să scrie diverse tipuri de texte – literar, administrativ, tehnic. Cronologia istorică ar trebui să vină abia la final. „După ce mi-ați dat mai multe moduri de gândire, apoi cred că trebuie să trecem la istorie, care istorie sistematizează totul... deci nu mai merge cum era pe vremea noastră, cred că trebuie schimbat din nou pentru că mintea elevilor de acum e diferită”.

VEZI ȘI: „Vine un nou Ev Mediu”, avertizează Mircea Miclea: „Încă suntem în situația în care putem să facem alegeri”

Soluția radicală pe termen scurt: Platforma națională cu profesorii de elită pentru copiii de la țară

Confruntat cu criza acută a educației, în special în mediul rural unde analfabetismul funcțional este la cote alarmante, Mircea Miclea nu se limitează doar la diagnoze teoretice, ci propune o soluție imediată, cu costuri reduse, dar cu un impact masiv: democratizarea accesului la actul de predare de elită. „Diferența principală în sistemul de învățământ e dată de calitatea profesorilor”, afirmă Miclea care recunoaște că „încă avem profesori buni în sistem, puțini, dar avem profesori foarte buni”.

Planul său urgent este simplu și eficient: „Lecțiile acestor profesori, de la clasa I până la clasa a XII-a, la toate materiile... trebuie înregistrate, trebuie editate, trebuie adăugate la ele exemple, contraexemple, informații suplimentare, etc. și trebuie construite, rezultă așadar o lecție model”.

Această platformă ar oferi echitate socială instantanee. Punctând vulnerabilitatea școlilor sătești, Miclea explică valoarea acestei strategii: „Dintr-o dată, oricărui copil de la țară îi dau acces pe telefonul mobil, pe ce are el, pe calculator de la școală, îi dau acces la lecțiile celui mai bun profesor, pe care el le poate rula de câte ori vrea el”.

Mai mult, această măsură i-ar forța și pe profesorii mai slabi să se adapteze. „Eu ca profesor slab eu însumi sunt interesat să spun o lecție făcută de cineva mai bun decât mine și în timp învăț și eu să predau mai bine”, argumentează profesorul.

Un alt plan pe termen lung pentru susținerea învățării este sistemul de tutorat între elevi: „Aș lua elevii buni din fiecare școală și i-aș implica, dându-le diverse recompense, să-i ajute pe propriii lor colegi mai mici... se învață mult mai ușor de la cineva care e în zona proximei dezvoltări, adică doar cu câțiva pași înaintea ta”. Astfel de măsuri, adaugă Miclea, nu doar că ar crește performanța academică, dar ar regenera și coeziunea socială pierdută a națiunii.