Luni începe școala, iar peste 3 milioane de elevi români revin în bănci.
Prima zi de școală a avut mereu un farmec aparte, însă transformările din ultimul secol au făcut ca această zi să pară complet diferită de la o generație la alta.
De la modul în care se prezintă copiii și profesorii, până la organizarea evenimentului și a elevilor în curtea școlii înainte de prima sonerie, totul s-a schimbat.
Citește și „Cum era copilăria în perioada comunistă”
Au dispărut cântecele pentru conducătorul suprem, cravatele tricolore și șorțurile albastre, apretate. Astăzi, în loc să numărăm bobocii, numărăm tabletele și steluțele de pe tricouri, iar schimbările au impactat profund fiecare aspect al vieții cotidiene.
În timpul comunismului în România, prima zi de școală era un eveniment planificat cu rigoare și solemnitate. Elevii se adunau în curtea școlii pentru un ceremonial festiv, care includea discursuri ale directorului, profesorilor și, uneori, ale reprezentanților partidului comunist.
Mesajele subliniau rolul educației în formarea „omului nou” și loialitatea față de statul socialist.
Sursa foto: FOTO ILUSTRATIV: freepik.com @Vadim Orlov
Ei bine, dacă în zilele noastre ținutele la modă au devenit „obligatorii” , atât pentru elevi, cât și prentru cadre didactice, până în 1989 situația în școlile din România arăta cu totul diferit: băieții purtau pantaloni și sacou închis la culoare, şi nelipsita matricolă, adică un număr imprimat pe o bucată de pânză pe care era trecut şi numele şcolii şi prin care elevul putea fi identificat.
La fete era şi mai complicat. Părul trebuia strâns în codiţe împletite şi prins cu funde albe, bretonul prins sub bentiţa din bumbac, tot albă, care înconjura capul.
Nu erau permişi pantofii cu toc, ciorapii subţiri sau sarafanele deasupra genunchiului. Şi nici bijuteriile, machiajul sau orice altă fantezie cosmetică. Elevele se îmbrăcau cu sarafan sau fustă cu cămașă albă.
Elevii din clasele primare aveau șorțuri albastre sau negre cu guleraș alb, iar cravata de pionier, fie roșie, fie albastră, era un simbol obligatoriu al apartenenței la organizația de pionieri. La fel și în ceea ce privește machiajul.
Sursa foto: Arhiva foto a Memorialului Sighet
Pe atunci, machiajul era discret, limitându-se adesea la câteva linii fine de dermatograf și un ruj de un roșu subtil. În prezent, machiajul doamnelor profesoare a devenit o adevărată operă de artă, combinând diverse texturi, nuanțe și niveluri de strălucire, potrivit histroria.ro.
Ideologia comunistă era omniprezentă. Elevii recitau poezii patriotice sau cântau cântece revoluționare care glorificau regimul și liderii săi, în special pe Nicolae Ceaușescu.
Vezi și „Cum era viața de elev în perioada comunismului”
Sălile de clasă și curțile școlilor erau decorate cu portrete ale liderilor comuniști, lozinci și steaguri roșii, reflectând controlul statului asupra educației și influența ideologică asupra tinerelor generații.
Prima zi de școală nu era doar despre educație, ci și despre implantarea convingerilor politice în mințile copiilor, un proces care începea chiar în cadrul acestui eveniment festiv și bine organizat.
Organizația „Pionierii României“ a fost fondată la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1947, pionierii au fost integrați în Uniunea Asociațiilor de Elevi din România.
În 1976, Nicolae Ceaușescu a creat organizația „Șoimii Patriei“ pentru copiii între 4 și 7 ani, cu scopul de a-i pregăti ideologic și a-i integra în sistemul comunist. Această organizație avea ca obiectiv educarea copiilor într-un spirit de loialitate față de PCR și conducătorul țării. Pionierii au fost precedați de „Șoimii Patriei“.
âDe la înființare până în 1966, organizația pionierească era subordonată Uniunii Tineretului Comunist. Pionierii participau la diverse „activități obștești“, cum ar fi creșterea viermilor de mătase și a iepurilor.
Sursa foto: msnews.ro
Pentru a deveni pionier, elevii trebuiau să promoveze clasa a doua. Foștii „Șoimi ai Patriei“, deveniți pionieri, erau primiți în ceremonii festive, care includeau cântece și poezii dedicate conducătorului.
Ceremonia includea primirea cravatei roșii de pionier de la colegii din clasa a IV-a și depunerea unui jurământ cu mâna pe steagul RSR:
"Eu, (numele și prenumele), intrând în rândurile Organizației Pionierilor, mă angajez să-mi iubesc patria, să învăț bine, să fiu harnic și disciplinat, să cinstesc cravata roșie cu tricolor".
Pionierii erau organizați pe grade în funcție de performanțele școlare și disciplină. Cei mai buni erau desemnați „comandanți“ și primeau șnururi colorate pentru diferite ranguri: șnur roșu pentru comandant de grupă, șnur galben pentru comandant de detașament (de clasă) și șnur albastru pentru comandant de unitate (școală).
Uniforma de pionier includea cravata, dar și accesorii suplimentare precum inelul de plastic pentru cravată, curea cu cataramă ce purta stema țării, trese și semne matricole, potrivit sursei citate anterior.
Sursa foto: Facebook DasauBa
În perioada lui Nicolae Ceaușescu, anul școlar era împărțit în trei trimestre. Învățământul era structurat pe cicluri: primar (clasele I-IV), gimnaziu (clasele V-VIII), treapta I de liceu (clasele IX-X) și treapta a II-a de liceu (clasele XI-XII).
După clasa a VIII-a, elevii susțineau un examen de admitere pentru a intra la liceu. Pentru a trece în clasa a XI-a, era necesar să promoveze examenul de treaptă I.
Cei care nu reușeau să treacă acest examen nu puteau continua cursurile la zi. Liceul se încheia cu examenul de Bacalaureat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil