Școala la copii sau copiii la școală? Ministrul Daniel David: „Învățământul simultan e și în Franța și în Irlanda. Va trebui să ne antrenăm profesorii să predea bine!”

Daniel David a declarat că învățământul simultan afectează între 6 și 7% din elevii preuniversitari din România.

„Există acest sistem și în alte țări”, spune ministrul în podcastul HappyFishTV, „dar trebuie să înțelegem filosofia din spatele lui: în Franța sau Irlanda, procentul este chiar mai mare decât la noi. Acolo, școala se adaptează copilului, nu invers”.

CITEȘTE ȘI Referendum pentru boicotarea anului şcolar: Profesorii spun NU „legii Bolojan” şi ameninţă că şcoala NU va începe pe 8 septembrie

Filosofii educaționale opuse: Finlanda vs. Franța

Ministrul explică diferențele între abordările internaționale:

Modelul „școala la copil”, adoptat de Franța și Irlanda, presupune că dacă într-o comună sunt doar câțiva elevi, școala se deplasează către ei.

Modelul „copilul la școală”, specific Finlandei, constă în a transporta elevii către școli mai mari, cu resurse mai bune, chiar dacă asta înseamnă un drum mai lung.

„Uneori nu avem microbuze sau resurse pentru a duce copiii în altă școală, dar dacă le avem, e mult mai logic să facem asta”, recunoaște Daniel David, reflectând asupra limitărilor practice ale sistemului românesc.

Profesorii, cheia succesului în învățământul simultan

Un punct sensibil ridicat de ministru este pregătirea profesorilor. Chiar dacă sistemul simultan există, lipsa formării specializate afectează calitatea predării.

„Va trebui să ne antrenăm profesorii să predea bine în învățământul simultan”, subliniază el. Aceasta este o miză importantă: dacă școala rămâne în vârful munților sau în Delta Dunării, profesorii trebuie să fie pregătiți să predea tuturor copiilor.

Cazurile extreme: clase cu un singur copil

Daniel David oferă cifre care șochează: în clasa a VIII-a există peste 400 de clase cu șapte sau mai puțini elevi, unele chiar cu un singur copil.

Aceste situații ridică întrebări despre eficiența și sustenabilitatea învățământului simultan. „Când discutăm despre reforme, întrebarea este dacă ducem 5-7 profesori la 2 copii sau îi aducem pe copii la școala centrală”, explică ministrul.

Miza reală nu este mandatul

Dialogul devine și mai personal când Gojira abordează problema stabilității funcției: „Să vezi un ministru care stă pe un scaun mai mult de un an a devenit o miză morală”.

Daniel David răspunde clar: miza lui nu este mandatul, ci să înceapă școala în septembrie cu salarii și burse plătite. Reformele adevărate vin după ce se asigură că elevii și profesorii au condițiile minime pentru a învăța și preda.

Măsuri de criză vs. reformă reală

Ministrul subliniază că măsurile actuale sunt temporare, menite să încheie anul școlar și să permită începerea noului an. Reforma reală, bazată pe raportul QX, rămâne pe termen lung.

„Aceste măsuri sunt pentru a putea începe anul școlar. Asta este adevărul”, concluzionează Daniel David.

VEZI ȘI:

Va începe sau nu școala pe 8 septembrie? Ministrul David răspunde direct și face un APEL către profesori: „Hai să începem şcoala, hai să construim pe această supărare”

„Nu e corect față de elevi!” Reformele din Educație îi forțează pe profesori să predea discipline pe care nu le-au mai predat niciodată: „Copiii nu merită să aibă informații de la cineva calificat?”

Daniel David le transmite studenților care rămân fără bursă că soluția este un loc de muncă part-time: „Știu, nu avem cultura asta, dar poate ar trebui să o avem”

Profesorii români care predau în străinătate spun ce fac alte țări pentru a avea școli performante. Prof. Lomaca: „Facem o clasă nouă dacă trecem de 20 de elevi”

„Clasele a VI-a și a VII-a vor deveni o singură clasă!” Părinții protestează împotriva comasării școlilor, iar profesorii avertizează: „Nu sunt beneficii!”