Raportul QX, prezentat de ministrul Educației, Daniel David, propune o reformă curriculară amplă în învățământul preuniversitar din România, de la nivelul antepreșcolar până la liceu.
Documentul evidențiază necesitatea unei restructurări a planurilor-cadru, în special la nivel liceal, pentru a alinia numărul de discipline și ore la media europeană.
Această schimbare urmărește să răspundă rezultatelor slabe ale elevilor români la evaluările internaționale, precum PISA, și să îmbunătățească asimilarea competențelor-cheie.
În ceea ce privește educația timpurie, raportul subliniază importanța unui curriculum modern, adaptat dezvoltării psihologice a copiilor, și așteaptă propuneri detaliate într-un raport OCDE viitor. Pentru celelalte cicluri de învățământ, sunt menționate intenții generale de reformă, fără detalii concrete.
De asemenea, se propune extinderea proiectelor-pilot de utilizare a inteligenței artificiale în educație, condiționată de eficiența și siguranța acestora, potrivit Edupedu.ro.
Citește și Ministrul Educației Daniel David: „Ne batem joc de jumătate dintre copiii din sistemul educațional”
Ministrul Daniel David a accentuat necesitatea unei abordări care să privilegieze calitatea în detrimentul cantității, promovând ideea de a „preda mai puțin, dar mai relevant”. Această viziune reflectă o orientare către un sistem educațional mai eficient și adaptat nevoilor actuale ale elevilor.
„Învățământul obligatoriu trebuie pregătit printr-o reorganizare a educației antepreșcolare, cu un curriculum modern, asociat cu resursa umană și infrastructura de calitate. De obicei, educația antepreșcolară și educația preșcolară sunt tratate psihoeducațional și administrativ ca parte a educației timpurii (așa cum este cazul și în standardele/reperele aprobate în țară 2024). În esență, curriculumul educației timpurii trebuia să constituie prerechizitele pentru competențele de bază și cele cheie, care urmează să fie aprofundate și dezvoltate apoi în următoarele cicluri de învățământ.
Cred însă, accentuând (1) componenta psihologică – ex. stadiul senzorio-motor (orientativ 0-2 ani) vs. stadiul preoperațional în dezvoltarea piagetiană clasică (orientativ 2-6 ani) – și (2) noua structură administrativă – educația preșcolară devine parte din învățământul obligatoriu – că, păstrându-se principiile și umbrela educației timpurii, educația preșcolară trebuie tot mai mult gândită prin similaritate și raportare la educația primară, pe care o pregătește psihoeducațional și administrativ. Raportul OECD 2025, din luna mai, va detalia astfel de reforme necesare la nivelul educației timpurii.
Ultima reformă curriculară la nivelul învățământului primar a fost în anul 2013, aici fiind necesare verificări și actualizări, unde este cazul.
Ultima reformă curriculară la nivelul învățământului gimnazial a fost în anul 2017, de aceea, și aici trebuie să se facă verificări și reactualizări, unde este cazul.
La nivelul învățământului liceal, există o întârziere de peste două decenii, de aceea reforma aici trebuie să devină o prioritate; planurile cadru au fost deja puse în dezbatere publică, așadar, următoarele etape – programe/manuale/formarea profesorilor – pot fi implementate, astfel încât anul școlar 2026/2027 să înceapă cu o nouă paradigmă curriculară la nivel de liceu.
În fine, trebuie formulate dezvoltările curriculare pentru educația timpurie și pentru învățământul postliceal.”
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil