Când un copil începe înțărcarea (adică abandonează o dietă exclusiv lăptoasă și începe să mănânce alte alimente, chiar și în formă solidă), una dintre temerile pe care părinții le au de obicei este riscul de sufocare.
Este important de subliniat imediat că copiii sunt pregătiți pentru înțărcare atunci când au atins o maturitate neurologică adecvată, adică au pierdut reflexul de extrudare care, în calitate de nou-născuți, le-a permis să scoată limba pentru a suge atunci când le-au fost atinse buzele, dar i-a „protejat” de riscul de sufocare prin vomă atunci când i se introducea mâncare solidă în gură.
Prin urmare, copiii care încep procesul de înțărcare și care nu sunt forțați să mănânce au abilitățile neurologice necesare pentru a evita sufocarea.
Dar atenție: posibilitatea ca alimentele să ia calea greșită, cea respiratorie în loc de cea digestivă, este reală și nu trebuie subestimată.
Iată ce trebuie să știe părinții pentru a trăi în pace această fază importantă de creștere și, în același timp, să fie conștienți de posibilele riscuri.
În primul rând, trebuie să recunoști diferența dintre ”gag”, acel eveniment frecvent în care copiii își blochează respirația și scot limba afară în încercarea de a elimina ceva care îi deranjează (acesta este un simplu mecanism de apărare încununat de succes) și sufocarea propriu-zisă, un eveniment rar în care corpul străin împiedică respirația și copiii încep să tușească încercând să-l expulze (ceea ce se întâmplă și des).
La copiii mici, „reflexul faringian” este foarte puternic, adică acela care, atunci când este stimulat de palatul moale sau de partea din spate a limbii, provoacă senzația de vomă, împiedicând corpurile străine să ajungă în gât. Este important să nu confundați acest reflex cu sufocarea.
Bebelușul dumneavoastră s-ar putea să obosească mult atunci când îi este introdusă pentru prima dată o alimentație solidă, deoarece el învață să regleze cât de multă mâncare poate mesteca și înghiți deodată.
Este important de reținut că riscul inhalării unui corp străin este întotdeauna prezent în viața unui copil, nu numai în perioada de înțărcare: este deci necesar să se mențină un nivel ridicat de atenție și să fii mereu prezent atunci când copilul mănâncă.
Stai pe aproape, oferă-i confort (cuvintele calme și liniștitoare pot fi de folos), dar nu interveni, spun specialiștii. Și niciodată nu încerca să scoți mâncarea din gura copilului cu degetele tale pentru că ai putea să o împingi de fapt pe gât înapoi. Odată ce copilul și-a curățat gura, poți să-i dai puțină apă sau lapte.
Înecul arată semnificativ diferit față de sufocare. Cei de la Crucea Roșie spun că dacă un copil se îneacă el nu va putea să plângă, să tușească, să scoată alte sunete sau să respire. Un copil care s-a înecat are nevoie imediat de ajutor. Fii pregătită să știi ce ai de făcut. Pentru a fi informați, urmăriți și acest video:
Nu treceți la diversificare până ce copilul nu este pregătit din punct de vedere al dezvoltării. De obicei în jurul vârstei de șase luni, însă nu doar vârsta reprezintă un semn.
Asigură-te că bebelușul mănâncă într-un scaun de masă și în poziție aproape verticală.
Nu-i băga copilului mâncare în gură cu mâna și nu încerca să-i scoți ceva cu degetele. Dacă copilul pare că se sufocă, lasă-l să-și folosească limba pentru a împinge mâncarea singur.
Trebuie să fii mereu lângă el când mănâncă, să-l supraveghezi și să fii atentă la felul în care copilul se descurcă cu mâncarea.
Dă-i alimente care au mărimea și forma potrivită pentru etapa de dezvoltare în care se află copilul.
Trebuie să știi care sunt semnele de înec și ce trebuie să faci, precum în video-ul de mai sus.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil