Îngrijorarea părinților privind hrana consumată de copiii lor rămâne o temă de actualitate. Evitarea alimentelor cu valoare nutritivă redusă sau care pot afecta negativ sănătatea este o prioritate atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
Cu toate acestea, pe lângă alimentele cunoscute ca nerecomandate, se impune atenția asupra categoriei de alimente complet interzise în cazul copiilor, restricționate în funcție de vârsta fiecărui micuț în parte.
Pentru a vă ghida în procesul de asigurare a unei alimentații corespunzătoare, vă punem la dispoziție o listă detaliată a restricțiilor alimentare, însoțită de motivele fundamentale oferite de experți în domeniu. Acest ghid este structurat în intervale de vârstă, luând în considerare faptul că ceea ce poate fi potrivit pentru un copil de șase ani poate să nu fie adecvat pentru unul mai mic.
Începutul călătoriei alimentare a unui bebeluș este un moment important în dezvoltarea sa. Este esențial să ținem cont de restricțiile alimentare stabilite de experți pentru a asigura o creștere sănătoasă și evitarea problemelor de sănătate pe termen lung.
Laptele de vacă: În primul an de viață, hrana principală a bebelușilor constă în laptele matern sau în formula adaptată. Laptele de vacă nu este recomandat sub vârsta de un an, deoarece conține exces de proteine și minerale care pot suprasolicita rinichii lor în dezvoltare. Laptele matern și formula adaptată furnizează proteine și nutrienți esențiali pentru creșterea sănătoasă a bebelușilor.
Băuturi vegetale: Băuturile vegetale precum cele din ovăz, quinoa, orez, soia, nucă de cocos și migdale nu ar trebui introduse în dieta copiilor sub un an, cu excepția formulelor vegetale adaptate recomandate de medici și care se găsesc în farmacii pe bază de prescripție medicală. Acestea nu oferă calitățile nutriționale adecvate pentru bebeluși.
Sare: Consumul de sare este nerecomandat pentru bebelușii în curs de dezvoltare, deoarece poate afecta rinichii lor. Adăugarea de sare în alimentație nu este necesară, iar alimentele procesate destinate bebelușilor trebuie alese cu atenție pentru conținutul de sare.
Zahăr: Zahărul, indiferent de forma sa, nu aduce beneficii nutriționale și poate crea dependență. Consumul excesiv de zahăr este asociat cu riscul de carii dentare și obezitate infantilă. Introducerea zahărului în dieta bebelușilor ar trebui să fie amânată cât mai mult posibil și evitată în primul an de viață.
Miere: Mierea de albine sau de trestie nu ar trebui administrată copiilor sub 12 luni, deoarece există un risc de botulism, o boală rară dar gravă. De asemenea, mierea este cariogenă și poate crește riscul de carii dentare la copii. Introducerea mierei în dieta copiilor mai mari de 12-18 luni ar trebui făcută cu precauție și igienă orală riguroasă.
Legume cu nivel ridicat de nitrați: Spanacul și sfecla roșie conțin niveluri ridicate de nitrați, ceea ce le face nepotrivite pentru bebelușii sub un an. Toxicitatea lor poate duce la probleme grave de sănătate, iar introducerea lor în dieta copiilor trebuie să fie monitorizată și controlată.
Alge marine: Algele marine conțin exces de iod și nu sunt recomandate în dieta bebelușilor, deoarece pot cauza probleme de sănătate. Anumite soiuri de alge ar trebui evitate la copiii sub cinci ani din cauza conținutului de iod.
Mâncăruri picante: Alimentele picante sau foarte picante nu sunt recomandate pentru copiii sub un an, deoarece gustul lor nu este obișnuit cu arome puternice. Consumul acestor alimente ar putea duce la reacții adverse.
Băuturi energizante și carbogazoase: Băuturile energizante și cele carbogazoase sunt bogate în zahăr, cofeină și alte substanțe care pot afecta sănătatea copiilor. Consumul lor este asociat cu riscuri precum obezitatea, probleme de somn și afecțiuni gastrointestinale. Aceste băuturi nu ar trebui să fie consumate în nicio etapă a vieții copiilor.
Lactate degresate: Deși la vârsta de 12 luni copiii pot începe să consume lapte de vacă, este important ca acesta să fie integral. Grăsimile prezente în lapte sunt esențiale pentru absorbția vitaminelor A și D, precum și pentru susținerea creșterii adecvate. Cu toate acestea, pe măsură ce copiii ajung la vârsta de trei ani, specialiștii recomandă trecerea la lactate semi-degresate. Această schimbare poate fi benefică, mai ales pentru copiii cu probleme de colesterol sau în cazul supraponderalității.
Creveți și languste: Expertiza Agenției Spaniole pentru Consum și Siguranța Alimentelor a atras atenția asupra conținutului de cadmiu din capetele anumitor crustacee precum creveții și langustele. În acest sens, consumul acestor părți ale crustaceelor trebuie evitat în cazul copiilor sub trei ani și limitat la restul populației. Cadmiul, un metal toxic, poate acumula în timp în organism, având potențialul de a cauza afecțiuni la nivelul ficatului și rinichilor.
Cochilii de crabi și crabi păianjen: Cadmiul nu este prezent doar în capetele crustaceelor, ci și în viscerele cochiliilor corpului crabilor și crabilor păianjen. Din acest motiv, aceste componente ale crustaceelor ar trebui evitate în dieta copiilor sub trei ani. Agenția Spaniolă pentru Consum și Siguranța Alimentară a subliniat că aceste produse pot duce la o expunere neacceptabilă la cadmiu, mai ales în cazul unui consum regulat.
Nuci întregi: Pot părea fascinante pentru cei mici, dar există riscul de sufocare din cauza dimensiunii lor mici și rotunde. În acest context, Asociația Spaniolă de Pediatrie recomandă să nu oferim copiilor nuci întregi până cel puțin la vârsta de cinci sau șase ani, și chiar atunci cu prudență sporită. Cu toate acestea, nucile pot fi introduse în dieta lor sub formă de pulbere sau piure începând cu vârsta de șase luni, oferind o sursă valoroasă de calciu și alți nutrienți.
Carne de vânat: În ceea ce privește carnea provenită din vânătoare, prudența este cuvântul de ordine. Copiii sub vârsta de șase ani, precum și femeile însărcinate, ar trebui să evite consumul de carne provenită de la animale vânate cu muniție deoarece pot conține plumb. Plumbul din muniție nu este absorbit direct în corp, dar poate avea efecte nocive asupra sănătății, inclusiv riscul de leziuni neuronale.
Citește și STUDIU: Sănătatea mintală, influențată de ceea ce le dăm copiilor noștri de mâncare
Pește-spadă, rechin și știucă: Anul 2019 a adus o schimbare importantă în recomandările legate de consumul de pește, mai ales pentru cei mici. Conținutul crescut de mercur în peștii mari precum peștele-spadă, rechinul sau știuca a determinat AECOSAN să schimbe vârsta de începere a consumului acestora de la trei ani la zece ani. Mercurul, în special în forma sa de metilmercur, poate avea efecte toxice asupra sănătății, inclusiv leziuni neurologice și cerebrale. În cazul copiilor cu vârste între 10 și 14 ani, se recomandă limitarea consumului acestor specii la 120 de grame pe lună. De asemenea, femeile însărcinate sau care alăptează sunt sfătuite să evite consumul acestor tipuri de pește.
Tonul roșu: Un alt pește aflat sub restricții pentru copiii sub zece ani și femeile însărcinate este tonul roșu. Deși conține cantități mai mici de metilmercur comparativ cu peștele-spadă sau rechinul, tonul roșu totuși conține acest element toxic. Prin urmare, este recomandat să alegem pești mai mici și mai puțin expuși la acumularea de mercur, cum ar fi hamsiile sau sardinele. O altă opțiune poate fi reprezentată de conservele de ton ușor.
Pește și crustacee crude (fără congelare prealabilă): Deliciile culinare precum sushi sau peștele crud pot ascunde pericole ascunse, mai ales pentru copii și femei însărcinate. Consumul de pește și crustacee crude poate să îngreuneze digestia și să prezinte riscul transmiterii anisakisului - un parazit sub formă de vierme găsit în mamifere marine, pești și crustacee. Acest parazit poate provoca reacții alergice severe și infecții. Soluția eficientă pentru a evita acest pericol este congelarea prealabilă a peștelui timp de cel puțin 72 de ore la -20°C.
Carne crudă: Carnea este o sursă importantă de substanțe nutritive, dar și de germeni. Consumul de carne crudă sau insuficient gătită prezintă riscul de a transmite boli periculoase precum toxoplasmoza, trichineloza, salmoneloza, listeria și E. coli. Pentru a preveni aceste riscuri, este important să gătim carnea corespunzător, asigurându-ne că temperatura din interior atinge 65-70°C.
Lapte crud: Laptele crud, nefiind supus pasteurizării, poate conține bacterii periculoase precum E. coli, Salmonella sau Listeria. Consumul de lapte crud prezintă riscuri semnificative, în special pentru femeile însărcinate, copii și persoanele cu sistem imunitar slăbit. Este important să evităm consumul de produse lactate nepasteurizate, în special brânzeturile moi din lapte crud.
Ou crud: Consumul de ouă crude sau insuficient gătite poate reprezenta o sursă majoră de contaminare cu salmonela, o bacterie care poate avea efecte grave asupra sănătății, mai ales pentru copii mici. Simptomele, cum ar fi vărsăturile și diareea severe, pot duce la deshidratare și necesitatea intervenției medicale urgente. Ouăle crude sau ușor fierte, cum ar fi cele folosite în maioneză, sosuri sau bezele, ar trebui evitate în alimentația copiilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Parinți și Pitici și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook Părinți și pitici și pagina de Instagram Părinți și pitici și accesează mai mult conținut util pentru a avea grijă de copilul tău în fiecare etapă a dezvoltării lui.
Vezi versiune mobil